Gabriel Lăcureanu, Licorna Winehouse: La ora actuală, concursul ”Povești cu vinuri românești” este de neegalat
07.05.2018
Câștigător al unui mare premiu pentru a treia oară la rând, oenologul Gabriel Lăcureanu povestește impresiile adunate în cei trei ani de concurs
Recent s-a încheiat cea de-a treia ediție a concursului național ”Povești cu vinuri românești”, organizat de BASF, în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România. Pe lângă numărul de probe de vin trimise spre evaluare, ediția 2018 a mai marcat un record. Este pentru a treia oară la rând când Licorna Winehouse, respectiv oenologul acesteia, Gabriel Lăcureanu, urcă pe scena marii finale pentru a-și ridica marele premiu.
Am stat de vorbă cu domnul Lăcureanu despre ce înseamnă concursul ”Povești cu vinuri românești”, cum vede acesta evoluția micilor producători și, mai ales, a vinurilor, dar și despre emoțiile prin care a trecut de fiecare dată când a auzit numele vinurilor produse de el anunțate drept câștigătoare.
Domnule Lăcureanu, ați participat pentru prima dată la concursul BASF în 2016. Cum a început totul?
Avem o colaborare tradițională deja cu BASF, de la care utilizăm o parte dintre produsele pentru prevenția bolilor și dăunătorilor viței de vie. Deoarece il cunoșteam pe directorul de vânzări Robert Băicoianu, care, înainte de a face pasul în BASF, a fost director de producție de la Tohani, cramă învecinată cu a noastră, am fost printre cei care au aflat despre acest concurs. Ulterior, reprezentanții zonali BASF au trimis invitația de participare și mi-au dat toate detaliile despre regulament, condițiile de participare, numărul necesar de sticle, buletinele de analize, tot ce însemna logistică.
Este adevărat, piața concursurilor de atunci, în România, era mult mai diversă. Era concursul național de la Timișoara, cel internațional de la București, cele zonale, de la Valea Călugărească, ”Strugurele de Aur” de la Alba Iulia, apăruse și concursul de la Brăila, ”Pistoane Baricate”. Dar ”Povești cu Vinuri Românești” venea cu ceva în plus față de toate celelalte, mai exact premiul care consta într-un pachet de marketing în valoare de 5000 euro pentru companiile ce produceau vinuri. Bineînțeles, când ni s-au comunicat toate informațiile și mai ales miza acestui concurs, atenția a fost foarte mare pentru trimiterea probelor, mai ales că aveam voie să trimitem doar un vin alb, unul roșu și unul rosé.
În 2016, la prima ediție, ne-am calificat la faza regională cu un rosé, din Cabernet Sauvignon și Syrah, din recolta anului 2015, gama Serafim, care a câștigat ulterior la faza națională. Cu regret, nu am putut fi prezent la evenimentul cu vinurile finaliste de atunci. Am aflat că am câștigat în seara respectivă de la reprezentanții BASF.
Ați spus că acest concurs avea ceva în plus față de celelalte
Concursul organizat de compania BASF aduce un aport concret cramei. La prima ediție, aportul a constat într-un pachet de marketing, apoi a apărut și opțiunea de achiziție a unui utilaj din suma oferită drept premiu.
Cu primul premiu am realizat două branduri în colaborare cu agenția de publicitate. Brandul Pulse, care ne-a ajutat să mai câștigăm un segment de piață, consumatorii de vin din cluburi. A funcționat foarte bine, chiar dacă implementarea lui a fost mai dificilă. Și al doilea brand, Sapient, gândit pentru supermarketuri.
Cum a influențat primul premiu evoluția companiei?
Bineînțeles că vânzările au crescut odată cu apariția unui nou produs pe piață. Brandul Pulse a adus un aport financiar demn de luat în calcul în firmă. Cei care ne urmăresc pe rețelele sociale, dar și cei care au interacționat cu produsul la degustări, evenimente și în diverse cluburi ne-au confirmat că Pulse atrage atenția atât prin prezentarea inedită, cât și prin ambalaj – sticla de vin fiind la 1,5 litri. Sapient este in portofoliul nostru, ca brand, însă nu i-am găsit, încă, locul și contextul care să-l pună corect în valoare.
La a doua ediție ați venit deja cu așteptări, corect? Sau emoțiile au fost la fel de mari?
Emoțiile, în general, sunt mai mari când vinul este nominalizat pentru faza națională.
Noi ne-am calificat cu un Cabernet Sauvignon din 2014, într-o ediție limitată în 4600 de sticle din colecția ANNO. Este o colecție din care fac parte doar vinuri selectate, ce îndeplinesc cel mai bine condițiile anului respectiv. De ce am avut emoții? Se întâmplă adesea ca viziunea cramei să nu coincidă cu cea a juriului privind vinurile de excelență. Așa că, premiul din 2017 ne-a bucurat și l-am văzut ca pe o confirmare că lucrurile la Licorna Winehouse au o direcție bună.
Premiul a crescut încrederea echipei în produs, iar pentru proprietarul cramei, Virgil Harabagiu, a fost un semn că investiția lui, financiară și emoțională, dă roade. Este, dacă vreți, un certificat de garanție a calității. Premiul ne-a ajutat și ne-a motivat să continuăm cu același entuziasm. Mai mult decât atât, deoarece în juriul din finală au existat și reprezentanți ai Cramei BASF din Germania, am văzut acest premiu și ca pe o recunoaștere internațională.
Ajungem în 2018, la cea de-a treia ediție. Cu ce așteptări v-ați înscris în concurs anul acesta?
Să trimitem probe la acest concurs a devenit și pentru noi o tradiție. Câștigasem de două ori, deja stabilisem un record. Eu fiind și un degustător certificat, membru în ADAR, consider și știu că extraordinar de multe vinuri bune și foarte bune sunt produse în România și merită să se știe despre ele. Mai cred totuși că este implicată și o parte de noroc în aceste concursuri.
De aceea, alegerea vinului alb, rosé și roșu pe care le-am înscris la concurs a fost una dificilă, am resimțit-o ca pe o povară, aș spune. Pentru că, oricând criteriile mele și gusturile nu pot coincide cu cele ale unui grup de experți degustători. Iar jurații au fost printre cei mai buni pe care îi are România. În 2018, în finala națională a ajuns de la noi un soi românesc, Feteasca Neagră, din gama Serafim, recolta 2015. Și a fost și cel câștigător la categoria vinurilor roșii.
Ce așteptări aveți pentru viitor?
Fiind o competiție între produsele unor companii producătoare, ca și anul acesta, când ne-am înscris, nu ne-am setat niște așteptări, știind ce înseamnă un concurs de vinuri. Eu, în calitate de jurat în diverse concursuri, știu ce presiuni sunt asupra unui juriu, cât de atent trebuie să fie la toate detaliile, în cadrul evaluărilor și în același timp trebuie să facă selecții contra cronometru. Sunt 5 degustători diferiți, cu cinci organe diferite de analiză, cu diferiți parametri de evaluare. Când vinul tău reușește să îi convingă pe fiecare în acele 2-3 minute, cât timp stă în pahar, este cu adevărat o victorie.
Sigur, premiile câștigate până acum ne obligă să menținem calitatea, dar, an de an, apar producători mici noi, cu alte metode de protecție a viei , cu alți tehnologi, alte concepte asupra realizării vinului. Așa că în această competiție mă simt mereu ca prima dată. În plus, vinul în analizarea lui este și o chestiune subiectivă, deci fără garanții.
Cum ați caracteriza interesul consumatorului român pentru vinurile de calitate?
Aici trebuie să precizăm următorul lucru: când apare un producător mic pe piață, cu un background major de investiții, acel producător are, în primul rând, provocarea de a se expune în fața consumatorului. Pentru că certificarea consumatorului e dată în primul rând de apariția la raft a produselor. Deci, dificultatea cea mai mare este plasarea produsului pe piață, deoarece aceasta este suprasaturată de vin.
Față de anul trecut, volumul în hectolitri al vinurilor autohtone a crescut cu 60%, atât prin apariția noilor producători, cât și prin creșterea plantațiilor autohtone aflate acum la prima recoltă. Aici își confirmă oportunitatea pachetul de marketing oferit ca premiu de compania BASF.
În ceea ce privește consumul, din datele mele, nu cred că a crescut mai mult de 10%. Așa că, prevăd că vor apărea mai multe campanii de marketing pentru stimularea vânzării vinurilor autohtone. Românii vor fi din ce în ce mai mult chemați spre crame, ceea ce este foarte bine. Dar anul este încă la început.
Este foarte adevărat și trebuie luat în calcul și faptul că această creștere redusă a consumului de vin a fost într-o interdependență cu situația generală a societății, cu schimbările fiscale, cheltuielile cu sezonierii, întreținerea plantației, utilitățile, dar și scăderea puterii de cumpărare. Am văzut acest lucru acum, de Paște, când am avut aceleași vânzări ca anul trecut, chiar daca brandul este mai cunoscut.
Ați început să relaționați mai mult cu ceilalți participanți?
Concursul este și un foarte bun moment de socializare. Sunt colegi cu care poate mă întâlnesc o dată pe an, la gala aceasta, și sunt colegi cu care mă cunosc mai puțin face to face, doar de pe canalele de socializare. Galele au și rolul de a facilita schimbul de păreri. Apreciez că la galele BASF sunt invitați atât viticultori, proprietari de companii ce au ca rol producerea vinului, cât și, de multe ori, distribuitori ai produselor pentru prevenire și combatere a diferitelor boli. Anul acesta, am văzut la gală un reprezentant al unei companii de produse enologice.
Fiind și o întâlnire într-un cadru festiv, are o oarecare aură pedagogică. Sunt oameni la început de drum în acest domeniu, ne întâlnim și cu oameni mult mai experimentați, unii care stabilesc strategii de piață în vânzarea vinului, cu creatori de vinuri, enologi. Iar aceste întâlniri, atât de diverse sunt o oportunitate rară. Bineînțeles, pe lângă aspectul profesional al acestui eveniment, există și aspectul personal. Se fac niște conexiuni care ulterior se dezvoltă.
Aici putem spune că, se creează o comunitate a micilor producători de vinuri. În general, la noi, este deja o comunitate în care sunt implicați producătorii mari și medii și mai avem evenimente de acest gen la care ne întâlnim, precum întâlnirile de la ADAR, premiile de excelență, alte concursuri. Dar aici se întâlnesc oamenii care pot avea un crez comun în implementarea produsului în piață.
Vi s-a întâmplat ca alți participanți să vă ceară sfaturi?
Fiind un eveniment de câteva ore, mai mult s-a discutat pe partea de felicitări, de interviuri. Cred că a fost cineva cu care am stat la masă și care mi-a cerut părerea despre calendarul de tratamente la vița de vie pe care îl utilizez. Sunt unii care m-au întrebat mai aprofundat despre cum se produc strugurii. După eveniment s-au schimbat multe păreri, dar mai degrabă generale, nu specifice.
Cât de oportună vi se pare inițiativa BASF?
Având în vedere faptul că această cramă a câștigat trei mari premii în trei ediții consecutive, ne-am simțit încurajați în ceea ce facem, iar timpul dedicat, de mine împreună cu echipa Licorna Winehouse, acestei activități este confirmat la cel mai înalt nivel, prin aceste premii. Inițiativa BASF ne încurajează să ne menținem profesionalismul, rigoarea și constanța în ceea ce facem.
Calitatea organizării evenimentelor companiei BASF, a concursului de vinuri în general și a galei, în special, cred că setează un standard pe piața concursurilor de vin din România.
Cum ați văzut ”Povești cu vinuri românești” și din cealaltă parte a baricadei? Din juriu?
Am fost în juriu la primele două ediții, la faza regională. Anul acesta am fost coordonator de comisie la faza regională, fără să fi jurizat, și pot spune că a fost o experiență cu totul diferită. Observi în calitate de coordonator de comisie cum este scala de punctare a fiecărui membru al juriului și diferența de la un jurat la altul care își setează o medie de la care urcă sau coboară punctajul. Mai poți observa cum fiecare dintre cei de la mesele de jurizare au înclinație asupra unor vinuri create într-un anume stil și o corelezi cu regiunea de unde provine degustătorul.
De la o ediție la alta am remarcat o considerabilă creștere în calitate a vinurilor înscrise în concurs, ceea ce a făcut, de la an la an, tot mai dificilă departajarea.
Anul acesta, pentru a putea face totuși o diferențiere la aceste faze, era nevoie de un timp mai mare de analiză. Departajările au fost la punctaje, ca medie, între 0,5 și un punct. Comparativ, până acum erau la un 1-3 puncte. Anul acesta au fost și situații când al treilea vin care trebuia să intre în competiție era la egalitate cu altele și atunci trebuia reluată evaluarea între acele vinuri. A fost destul de dificil și a fost necesară multă concentrare.
Cei mai mulți dintre jurați au un background în enologie, în concursuri internaționale de vinuri și înțeleg foarte bine ce implică munca unui producător, pentru a face un astfel de produs. Așadar premiul este meritat pe deplin de câștigători.
De la un an la altul crește calitatea vinurilor înscrise în concurs?
Să știți că da, crește. De exemplu, la faza la care am fost coordonator de comisie, departajarea a fost foarte dificilă. Au fost 7 vinuri care au fost degustate a doua oară și au fost alese trei dintre ele.
Tot in calitate de jurat, cum vi se pare că au privit concurenții acest concurs?
La faza regională, pe Dealu Mare, anul acesta a mai fost un producător care a confirmat a doua oară, dar au fost și alți trei producători noi. BASF nu a premiat în gala regională de la Buzău doar vinurile, ci a acordat și premii pentru trei tineri viticultori, încurajându-i pe partea profesională.
Am văzut oameni noi la faza regională, companii noi, unele chiar nominalizate pentru finală, ceea ce a fost o bună motivare. După ce treci prin aceste faze, înțelegi ce tip de vin ai putea să propui pentru anul următor și să îți faci planul de la recoltare până la momentul obținerii vinului. Ajută foarte mult, chiar și pe cei ce nu au câștigat, să vadă ce vinuri au fost nominalizate și să se inspire, fără însă a-și pierde individualitatea.
Ce sfaturi ați avea pentru cei care încă nu au participat la concursul ”Povești cu vinuri românești”?
Eu am invitat și am promovat ideea acestui concurs și participarea la acest concurs prin simplul fapt că, făcând o analogie cu jocul de noroc, în primul rând trebuie să participi. Doar așa vei vedea dacă poți câștiga. Dacă nu participi nu ai nicio șansă de câștig. Am vorbit cu alți doi participanți care se simțeau frustrați că nu câștigă nimic în finală, chiar dacă au fost nominalizați în fazele regionale.
Trebuie precizat foarte clar că, de cele mai multe ori, toate vinurile calificate în faza națională sunt aproape la fel de bune, doar că sunt niște criterii, precum profunzimea sau echilibrul gustativ, care fac diferența, iar jurații văd acest lucru. Deci concurenții care nu au câștigat ar trebui să nu se simtă sub nicio formă descurajați, ci mai degrabă motivați. De fapt, chiar le-am recomandat celor de la BASF să premieze și locurile 2 și 3 în finală, deoarece sunt emoții atât de mari în măsura în care te vezi în primii trei și până știi rezultatul aproape îți ții respirația. Iar eu am trăit aceste emoții în fiecare an.