Kultura – atunci când istoria, vinul și pasiunea pentru frumos se împletesc
24.03.2022
Interviu: Andrei Sorica, vinificatorul cramei Hamangia, explică originea gamei de vinuri și a etichetei câștigătoare în faza regională a concursului BASF
Cea de-a doua etapă a concursului Povești cu vinuri românești 2022 și-a desemnat nu doar cele mai bune vinuri din zona Munteniei și a Dobrogei, ci și cea mai creativă etichetă. Numele acesteia este Kultura și provine de la o cramă aflată într-o zonă care a dat lumii adevărate comori arheologice. north_east Crama Hamangia , căci despre ea este vorba, are în spate nu doar specificul unei zone a cărei istorie a început în urmă cu mai bine de 6000 de ani, ci și un amestec cultural unic. Creatorii gamei de vinuri Kultura au încercat să înglobeze o parte din specificul zonei în eticheta a cărei poveste încercăm să o aflăm de la Andrei Sorica, un ”vinificator modest ca întotdeauna”, așa cum îi place să se caracterizeze.
Eticheta Kultura a fost desemnată cea mai creativă în faza regională pe Muntenia și Moldova. Cum ați primit vestea?
Sincer, am fost destul de uimit. Aveam așteptări de la această etichetă, dar nu la acest nivel. Oricum, prima mea reacție a fost una ieșită din comun, cred că s-a auzit în toată sala. A fost un fel de strigăt de uimire.
Totuși, nu sunteți la prima participare în concursul Povești cu vinuri românești
Corect. De altfel, am și câștigat în 2019, cu un Merlot roze din gama Pagaia. Am obținut locul întâi în marea finală națională. Apoi, în 2021, în faza regională am luat locul întâi cu două vinuri: un roze din gama Ataman și un cupaj Merlot Cabernet Sauvignon din gama Pagaia.
Crama Hamangia se află într-o zonă cu o istorie care nu mai are nevoie de nicio prezentare. Am vrea să cunoaștem însă povestea etichetei Kultura
Noi am încercat să ne integrăm foarte bine în zona din care suntem. Avem, într-adevăr, o istorie foarte bogată. Am ales această denumire, Kultura, făcând referire în primul rând la cultura de viță de vie, apoi la multiculturalitatea etnică a zonei și a istoriei noastre, a obiceiurilor atât de frumoase din zona aceasta.
Totodată, reprezentarea grafică a etichetei reflectă și ea această multiculturalitate etnică. Suntem în jur de 19 nații care conviețuiesc aici, în această zonă, în perfectă armonie. De aici provine și această coloristică ce îmbracă armonios eticheta – reprezintă fiecare etnie din zona noastră.
Pe lângă gama de vinuri Kultura, mai aveți și alte două game cu nume la fel de interesante: Ataman și Pagaia
Da. Ambele denumiri au legătură cu zona în care ne desfășurăm activitatea, cu intrarea în Delta Dunării. Gama Pagaia se inspiră de la denumirea unui tip de vâslă. Pentru români, este un nume care nu prea mai are nevoie de nicio prezentare. Pentru noi, pagaia este unealta cea mai folosită în această zonă. Însă este și instrumentul folosit pentru concursurile de caiac canoe. Iar reprezentarea grafică de pe etichetă ilustrează culoarele de la acest tip de concurs.
Cealaltă gamă de vinuri, Ataman, își are originea în istoria locală. Atamanul, pe vremea cazacilor, era un conducător de oști. În același timp, era și conducătorul trupelor pescărești. El stabilea echipele de pescari, zonele în care trebuia să se meargă. Este o denumire cu multă rezonanță.
Care este povestea cramei Hamangia și ce planuri aveți pentru viitor?
Povestea noastră a început în 2016, când s-au pus bazele cramei. În familia proprietarului, viticultura este o tradiție. Părinții, bunicii, străbunicii practicau această îndeletnicire, a culturii viței de vie și vinificării. Totul a început din dorința domnului Bălan de a readuce în contemporan această tradiție, însă la un alt nivel.
În ceea ce privește planurile noastre, noi vrem să oferim calitate, în primul rând. Vrem ca vinurile noastre să se mențină an de an în același tipar și, de ce nu, chiar să fie perfecționate față de ce avem acum. Vrem să fim cât mai aproape de client, să le oferim ce își doresc. De aici și această diversitate de game și de soiuri.
Cu ce provocări v-ați confruntat în ultimii ani?
Provocări sunt multe în acest domeniu, începând de la întreținerea plantației, vinificare și apoi partea de vânzare. În orice fază de lucru avem parte de provocări, dar până acum am reușit să le depășim, să găsim cele mai bune soluții pentru ele.
Cu siguranță, am avut și provocări în cei doi ani de pandemie, însă nu doar noi, ci majoritatea celor care fac vin. Asta ne-a afectat din punct de vedere al vânzărilor, au scăzut dramatic. A fost o perioadă destul de grea, pe care abia acum începem să o depășim. A fost un moment în care a trebuit să inovăm, să găsim alte tehnici de comercializare a vinurilor, de la metodele standard, de vânzare punctuală în magazine sau prin intermediul distribuitorilor, a trebuit să ne axăm pe vânzările online, pe north_east prezența în social media de exemplu.
Ce mesaj aveți pentru consumatorii de vin din România?
În primul rând, să bea ce le place, să se bucure de fiecare pahar de vin și să își dorească să descopere atât modul în care a fost făcut, cât și zona din care provine.
Dar către ceilalți viticultori?
Să se țină în continuare de treabă, în primul rând. Să nu facă niciun fel de rabat de la ce și-au propus. Să facă în continuare vinuri bune cu toții, pentru că România este o țară în care piața vinului a crescut foarte mult și asta doar datorită lor. Eu sunt 100% sigur că, în timp, România va fi, dacă nu este deja, un foarte important producător de vin.
