Prețurile alimentelor cresc la nivel global. Vor reuși fermierii români să recupereze o parte din pierderile anului trecut?

Alimentele, tot mai scumpe

Prețurile alimentelor au crescut în februarie, la nivel global, pentru a noua lună consecutiv și au ajuns la cel mai înalt nivel din iulie 2014, potrivit datelor publicate recent de agenția alimentară a Organizației Națiunilor Unite. Indicele prețurilor la produsele alimentare măsoară evoluțiile lunare pentru un coș de produse precum cereale, oleaginoase, produse lactate, carne și zahăr.

Agenția a subliniat că, printre cauzele care au dus la creșteri de prețuri se numără cererea mai puternică din Asia, îngrijorări legate de partea logistică, scăderi ale producției și stocuri mai scăzute. O veste bună ar fi estimarea privind creșterea producției de cereale în acest an, față de 2020, ceea ce ar putea reduce presiunea pe prețuri în 2022.

Avantaj pentru fermieri?

Fermierii au înregistrat pierderi anul trecut, cauzate de secetă și pandemie, în condițiile în care importurile de alimente au crescut pentru a acoperi o cerere tot mai mare. Aceste creșteri de prețuri ar putea reprezenta, în 2021, mai mulți bani pentru fermieri. Dar (mereu există un dar), pentru asta trebuie o organizare mai bună din partea acestora și o strategie mai eficientă de vânzare a produselor.

Altfel, fără o strategie comună de negociere, la nivelul asociațiilor și cooperativelor, aceste sume suplimentare nu vor fi în buzunarul lor. Fărâmițarea terenulor și lipsa unei strategii naționale clare vor reprezenta o problemă și în acest an, fără îndoială. Autoritățile spun că, în cadrul noii strategii agricole, numărul fermelor va scădea, iar acestea vor deveni mai puternice. La nivel european, România are cele mai numeroase ferme, spre 800.000, dar cele mai multe sunt de subzistență sau cu o producție prea mică pentru a avea vreun impact.

Blocajul financiar, problemă acută

Mai multe asociații ale fermierilor cer insistent o susținere mai puternică din partea autorităților și acuză întârzieri în plata despăgubirilor de secetă. Ei atrag atenția că anul agricol 2021 ar putea avea iar de suferit, iar o stagnare sau chiar o scădere a producției interne în acest an ar duce la adâncirea deficitului comercial din cauza importurilor.

Mulți fermieri spun că blocajul financiar a devenit od problemă cronică și cer susținere pentru a evita falimentul. De cealaltă parte, autoritățile vor o unitate mai mare în rândul fermierilor, o dezvoltare mai solidă a cooperativelor agricole și o consolidare mai puternică în rândul fermelor. Întotdeauna, jucătorii mici dintr-o piață, oricare ar fi ea, vor avea o putere de negociere mai mică și când cumpără, și atunci când vând. Și este firesc să fie așa.

Cei care reușesc să se unească mai bine la negocieri vor reuși să obțină discounturi mai mari când achiziționează inputuri, dar să și vândă la prețuri mai mari ulterior. Mai rămâne ca această regulă, de bază în orice piață liberă, să fie înțeleasă de toată lumea.