Verticilioza la rapiță: simptome, transmitere și metode de prevenire

Ce este verticilioza rapiței și de ce reprezintă o amenințare pentru cultură?

Verticilioza rapiței este o boală produsă de ciuperca Verticillium longisporum. Agentul patogen pătrunde în rădăcini și colonizează vasele conducătoare, unde împiedică circulația normală a apei și a substanțelor nutritive. Infecția poate rămâne fără manifestări evidente o perioadă îndelungată, iar simptomele devin mai vizibile spre finalul vegetației.

Dintre bolile rapiței , verticilioza este considerată o amenințare, deoarece afectează dezvoltarea normală a plantelor și uniformitatea culturii. În parcelele infectate, plantele ajung la coacere mai devreme decât cele sănătoase, iar procesele fiziologice sunt perturbate pe măsură ce infecția avansează. Persistența agentului patogen în sol contribuie la menținerea sursei de infecție de la un sezon la altul. Speciile de Verticillium afectează și alte culturi agricole, printre care floarea-soarelui, cartoful, sfecla de zahăr, tomatele și vinetele.

Hibrizii de rapiță toleranți la Verticillium longisporum

BASF a înțeles această problemă și oferă fermierilor o soluție: hibrizii de rapiță InVigor®. Aceștia au o toleranță foarte ridicată la verticilioză. Hibrizii InV 1170 sunt soluțiile recomandate de experții BASF pentru fermierii care se confruntă cu această problemă. Hibrizii sunt bine adaptați climatului din țara noastră și pot fi cultivați în toate zonele de cultură a rapiței de la noi.

De ce toleranța genetică este cea mai eficientă soluție?

Toleranța genetică ajută cultura de rapiță prin protecția integrată în plantă. Gama BASF include hibrizi de rapiță convenționali și Clearfield®, adaptați sistemelor de cultivare. Hibrizii BASF prezintă toleranță foarte ridicată la boli păgubitoare, precum putregaiul negru și verticilioza.

Toleranța la Verticillium longisporum contează deoarece boala afectează maturarea plantelor și stabilitatea culturii. Prin alegerea unui hibrid cu toleranță ridicată, riscul asociat infecției se reduce încă din faza de planificare agronomică.

InV 1170 – caracteristici și beneficii

InV 1170 - semințe hibrid de rapiță - se remarcă prin toleranță ridicată la boli precum verticilioza, provocată de Verticillium longisporum, și putregaiul negru, asociat cu Phoma lingam. Hibridul are vigoare ridicată în primăvară, toleranță la iernare și o tulpină viguroasă, cu ramificare puternică.

Gena Rlm7 oferă un nivel ridicat de protecție împotriva infecțiilor produse de Phoma, iar comportamentul favorabil față de Verticillium contribuie la menținerea dezvoltării culturii în zone unde bolile pot afecta plantele înainte de coacere. Capacitatea genetică de a limita scuturarea reduce pierderile la recoltare și oferă mai multă flexibilitate în alegerea momentului optim pentru intrarea în câmp, inclusiv după episoade de vânt puternic sau furtuni de vară.

Nivelul redus al samulastrei contribuie la menținerea uniformității culturii, iar adaptarea la condiții de iernare, deficit de apă și temperaturi ridicate susține evoluția plantelor pe parcursul vegetației. Aceste caracteristici favorizează menținerea potențialului productiv și a stabilității culturii în condiții de mediu variate.

Cum se transmite Verticillium longisporum?

Transmiterea agentului patogen are loc în principal prin microscleroți, organe de rezistență, care rămân mai mult timp viabili în sol. Infecția începe la nivelul rădăcinilor, iar răspândirea în cultură este favorizată de resturile vegetale provenite de la plante infectate, care reintroduc inoculul în sol după recoltare.

Circulația particulelor de sol prin lucrări agricole, apă sau echipamente poate contribui la extinderea bolii între sole. În culturile de rapiță, menținerea sursei de inocul în sol reprezintă principalul mecanism prin care verticilioza persistă și reapare de la un sezon la altul.

Ciclul biologic al agentului patogen

Agentul patogen infectează planta prin sistemul radicular, mai exact prin perișorii radiculari de pe ramificațiile laterale. Ulterior, circulă în plantă și ajunge la nivelul tulpinilor și al frunzelor. Patogenul va forma microscleroți în tulpini, care cad pe sol în momentul recoltării, reluându-se ciclul biologic. Microscleroții de Verticillium longisporum pot rezista chiar și peste 10 ani în sol.

În prezența unei plante-gazdă și a unor condiții favorabile, microscleroții din sol germinează și produc structuri capabile să inițieze o nouă infecție la nivelul rădăcinilor. După pătrunderea în plantă, agentul patogen colonizează țesuturile conducătoare și se deplasează către organele aeriene. Pe măsură ce cultura ajunge spre finalul perioadei de vegetație, în interiorul țesuturilor se formează noi microscleroți. După recoltare și descompunerea resturilor vegetale, aceștia sunt eliberați în sol, unde pot rămâne viabili pentru perioade îndelungate, asigurând continuitatea ciclului de infecție în culturile următoare.

Factorii care favorizează apariția verticiliozei la rapiță

Factorii care favorizează apariția verticiliozei la rapiță sunt:

• prezența microscleroților în sol, care pot rămâne viabili perioade îndelungate;
• cultivarea repetată a plantelor-gazdă pe aceeași solă;
• cantitățile mari de resturi vegetale infectate rămase la suprafața solului sau încorporate insuficient;
• condiții de temperatură cuprinse, în general, între 15 °C și 25 °C, asociate cu o umiditate ridicată a solului și cu perioade în care umiditatea relativă a aerului depășește frecvent 70–80%, favorabile dezvoltării și răspândirii agentului patogen;
• răspândirea particulelor de sol contaminate prin apă, utilaje agricole sau lucrări efectuate în câmp;
• nivelul ridicat de inocul acumulat în sol de-a lungul mai multor sezoane de cultură.

Importanța acestor factori poate varia de la o solă la alta, în funcție de istoricul culturilor și de modul în care a fost realizată pregătirea solului pentru rapiță , deoarece nivelul de inocul existent în sol influențează riscul apariției infecțiilor în vegetație.

Prevenirea și combaterea verticiliozei la rapiță

Identificarea corectă a acestei boli este esențială, deoarece unele simptome pot semăna cu cele cauzate de Sclerotinia la rapiță . Totuși, e important ca fermierii să deosebească verticilioza de Sclerotinia. Astfel, orice măsură care previne cât mai mult mișcarea solului este eficientă. Igienizarea echipamentelor sau lucrările solului vor ajuta la reducerea răspândirii verticiliozei.

Printre măsurile de prevenire mai putem include și introducerea în rotație a rapiței la un interval mai mare, combaterea eficientă a buruienilor crucifere sau creșterea fertilității solului pentru a îmbunătăți dezvoltarea viguroasă a rapiței. Totuși, având în vedere faptul că patogenul poate rezista peste zece ani, aceste soluții sunt mai puțin eficiente pentru fermieri.

Există fungicide eficiente împotriva verticiliozei?

În prezent nu există fungicide care pot combate verticilioza. Particularitățile biologice ale agentului patogen și capacitatea acestuia de a supraviețui perioade îndelungate în sol fac dificilă limitarea infecțiilor prin tratamente aplicate în vegetație. După pătrunderea în plantă, dezvoltarea bolii are loc în interiorul țesuturilor, ceea ce reduce eficiența intervențiilor realizate ulterior. Din acest motiv, în cazul verticiliozei, tratamentul nu se bazează pe aplicarea fungicidelor, ci pe măsuri care urmăresc reducerea impactului bolii asupra culturii.

Cea mai eficientă metodă de prevenire și combatere a verticiliozei pe solurile deja afectate este cultivarea unui hibrid de rapiță cu o bună toleranță la Verticillium longisporum. Astfel, fermierii pot preveni și controla pierderile de producție cauzate de ofilirea verticiliană.

În cadrul unei download tehnologii de protecție a rapiței, alegerea unui hibrid adaptat condițiilor din sol are un rol important în limitarea efectelor bolii. Capacitatea plantelor de a susține dezvoltarea culturii în prezența agentului patogen contribuie la reducerea impactului asupra producției și la menținerea stabilității lanului până la coacere.

Persistența îndelungată a agentului patogen în sol și lipsa unor fungicide cu eficacitate ridicată fac din verticilioza la rapiță una dintre bolile care necesită o atenție deosebită la alegerea hibridului și la planificarea tehnologiei de cultură. Cunoașterea modului de transmitere, a factorilor favorizanți și a particularităților biologice ale patogenului contribuie la reducerea riscului de pierderi de producție.

Întrebări frecvente despre verticilioza la rapiță

Se poate combate verticilioza cu fungicide?

Nu, în prezent nu există fungicide care să asigure controlul eficient al bolii după instalarea infecției în plantă. Din cauza modului de dezvoltare a agentului patogen și a capacității sale de a persista în sol perioade îndelungate, în cazul verticiliozei, combaterea prin tratamente fungicide nu reprezintă o metodă cu eficacitate dovedită. Gestionarea riscului asociat cu verticilioza la rapiță se bazează în principal pe alegerea geneticii adecvate și pe măsuri agronomice precum:

• rotația culturilor;
• limitarea frecvenței rapiței pe aceeași solă;
• gestionarea resturilor vegetale după recoltare;
• reducerea transferului de sol contaminat între parcele prin lucrările agricole.

Cât timp rezistă patogenul în sol?

Patogenul poate supraviețui în sol mai mult de 10 ani sub formă de microscleroți. Această capacitate de conservare pe termen lung îi permite să rămână activ chiar și în absența unei culturi-gazdă. Persistența îndelungată a inoculului crește riscul apariției infecțiilor în sezoanele următoare. De aceea, este important de știut ce este verticilioza rapiței și care sunt particularitățile ciclului biologic al agentului patogen.

Care este diferența dintre verticilioză și Sclerotinia?

Principala diferență constă în agentul patogen care provoacă boala și în modul de dezvoltare a infecției în plantă. Verticilioza este cauzată de Verticillium longisporum și infectează planta prin rădăcini, în timp ce Sclerotinia este provocată de Sclerotinia sclerotiorum, care infectează de regulă organele aeriene ale plantei. Cele două boli au biologie diferită, cicluri de infecție distincte și necesită strategii separate de gestionare.