Agricultura urbană: cum se poate transforma un oraș în cămara locuitorilor săi
06.01.2020
O abordare radicală promite să schimbe nu doar agricultura, ci și orașele în care trăim
Specialiștii în urbanism, arhitecții, politicienii și locuitorii sunt de acord că orașele au nevoie de mai multă verdeață. Există numeroase abordări în acest sens. Fațade verzi, grădini pe acoperișuri sau reamenajarea zonelor industriale abandonate sunt printre modalitățile preferate de a aduce mai multă verdeață în orașe. O abordare inovatoare propune însă trecerea graniței dintre spațiile verzi și cele destinate producției agricole, încercând să aducă în orașe o parte din producția de bunuri agricole.
Populația lumii este în creștere. În 2050 se preconizează că vor fi aproximativ 9,5 miliarde de oameni. Iar asta pune presiune pe resursele planetei. Pentru a asigura minimul de subzistență în ceea ce privește furnizarea de calorii doar în viitor, vor fi necesare 850 de milioane de hectare de terenuri agricole, care pur și simplu nu mai sunt disponibile. Iar asta atrage atenția către spațiile alternative, cum ar fi cele din orașele moderne. În momentul de față pare greu de conceput pentru un locuitor urban să-și procure legumele din altă parte în afară de supermarket sau de la piață. Mai ales dacă ar fi să îi spunem că și le-ar putea culege singur. Însă câteva inițiative radicale își propun să schimbe starea actuală de lucruri.
Integrarea producției alimentare în oraș are multe beneficii. La bază se găsește conceptul de aprovizionare regională. Orașul se poate susține singur, cel puțin parțial. Aceasta poate scurta rutele de transport și scădea totodată emisiile de CO2. De asemenea, poate avea un impact pozitiv asupra microclimatului și a biodiversității. Agricultura urbană poate aduce, de asemenea, beneficii sociale: O administrare colectivă a unei grădini de legume de cartier ar putea aduce oamenii mai aproape unii de alții, dar poate să și crească responsabilitatea locuitorilor față de orașul lor. Și, nu în ultimul rând, poate ajuta la reducerea risipei de alimente, crescând respectul oamenilor pentru alimente și asigurând un grad mai mare de conștientizare a efortului necesar pentru obținerea lor.
O idee prinde rădăcini...
În Marea Britanie, o rețea bine pusă la punct sprijină comunitățile în planificarea și punerea în aplicare a strategiilor lor agricole. Totul a început în urmă cu aproximativ zece ani, când Pam Warhurst și Mary Clear au început să creeze spații de grădinărit “de gherilă” în orașul lor natal, Todmorden. Cei doi au vrut să contracareze provocările schimbărilor climatice la nivel local, să-și facă mai durabil orașul și, nu în ultimul rând, să promoveze economia regională.
Astăzi, peste 100 de grupuri sunt conectate prin intermediul rețelei Incredible Edible, iar ideea a prin rădăcini în toată lumea, micul orășel Todmorden devenind un model de urmat. Interesant e că toată această mișcare acționează din propria inițiativă a cetățenilor, urmând o regulă simplă pentru participare: dacă mănânci din fructele și legumele respective, ești înscris.
... și dă roade
Evaluările făcute de Universitatea Metropolitană din Manchester și Universitatea Centrală din Lancashire demonstrează că inițiativa este mai mult decât o fantezie idealistă. În momentul de față, aproape toți cei 15.000 de locuitori ai micuțului orășel Todmorden sunt la curent cu campania de a crea agricultură urbană și peste jumătate dintre ei ajută ocazional la întreținerea spațiilor agrare urbane.
Chiar și spațiile publice se bucură de o percepție mai bună, întrucât aceste mici oaze agrare se găsesc practic în tot orașul. Studiile au arătat și un alt beneficiu: creșterea sentimentului de apartenență și mândrie civică. Iar dacă ne uităm la cifre, efectul acestei inițiative este considerabil. Pe lângă producția propriu-zisă, s-a dezvoltat un adevărat ”turism agrar”, turiștii venind să vadă cu ochii lor minunea urbană, generând astfel venituri suplimentare pentru oraș. Rețeaua Incredible Edible este practic un ”business” cu un randament investițional de peste 500%.
Adaptarea la nivel global
Conceptul de agricultură urbană dă roade și în alte părți. „Orașul comestibil” din Andernach, Germania, își umple constant loturile agrare urbane cu plante utile – culesul acestora este permis tuturor. Orașul canadian Toronto a dus ideea și mai departe, incluzând programe educaționale pentru copii, sfaturi pentru cultivarea legumelor în grădinile private și modalități de a preveni risipa de alimente. Agricultura urbană din Cuba este o adevărată poveste de succes, chiar dacă inițial ideea a luat naștere din necesitate acolo. Prăbușirea fostei Uniuni Sovietice a lăsat economia cubaneză în zdrențe. Astfel, micii proprietari au fost încurajați să redeschidă piețele agricole interzise anterior de regim. Scopul era să producă direct acolo unde cererea era cea mai mare. Astăzi, două treimi din cantitatea totală de legume consumate în Havana sunt cultivate de mici cooperative, unele dintre ele aflate chiar în mijlocul orașelor.
De la exterior la interior
Cu toate acestea, ideile unei agriculturi urbane veritabile depășesc cu mult crearea de loturi agrare publice. De exemplu, ce se poate face cu orașele în care clima nu este foarte prietenoasă cu agricultura în aer liber, precum cele nordice sau cele din zone deșertice? Și cum se poate face agricultură urbană în orașele în care spațiile vacante sunt rare și scumpe?
O soluție este Vertical Farming, dezvoltată de Dickson Despommier la Universitatea Columbia. În Berlin, startup-ul Infarm funcționează pe același principiu. În cadrul fermelor de interior, amenajate pe verticală, în loturi modulare, plantele pot fi cultivate și recoltate practic tot timpul anului, indiferent de zonă sau vremea de afară. Cutiile cu răsaduri pot fi instalate chiar și în restaurante sau magazine.
Fiecare astfel de cutie inteligentă își formează propriul ecosistem adaptat plantei respective, ținând cont de temperatură, nutrienți și spectrul luminii. Monitorizarea continuă și controlul de la distanță al parametrilor asigură îndeplinirea optimă a nevoilor plantelor. În prezent, startup-ul furnizează salate kale, pak choi dar și o varietate de plante aromatice sau pentru condimente. Potrivit InFarm, cultivarea în interior necesită pesticide doar în situații excepționale, folosește cu 75% mai puține înrășăminte și chiar cu 95% mai puțină apă decât culturile convenționale, înființate în câmp. Iar economia din punct de vedere al spațiului este evidentă. Același randament poate fi obținut pe doar 0,5% din suprafață, având în vedere amplasarea verticală a culturilor.
Este foarte posibil ca o combinație a tuturor acestor abordări agricole urbane să ajute pe termen lung la transformarea durabilă a orașelor noastre în adevărate cămări cu bunătăți. În tot mai multe orașe de pe glob, strategiile de urban farming readuc agricultura în oraș - și ne aduc pe toți mai aproape de ceea ce ajunge pe zilnic în farfuriile noastre.
Un bun exemplu este startup-ul Edible Garden City, care activează în Singapore. În ultimii ani, acesta a creat peste 200 de grădini urbane. Sarah Rodriguez, managerul de marketing, a stat de vorbă cu reporterii revistei BASF CORPUS despre provocările întâlnite și modul în care acestea pot duce la noi idei bune.
BASF CORPUS: Ne puteți spune cum a fost fondat Edible Garden City? Cum a luat ființă conceptul de agricultură urbană în Singapore?
SARAH RODRIGUEZ: Co-fondatorul Bjorn Low și soția sa au lucrat timp de peste patru ani la ferme ecologice din întreaga lume, ca parte a unei rețele internaționale de voluntari. Fiind inspirat să readucă conceptul de agricultură urbană și durabilă în Singapore, Bjorn și alți doi parteneri au fondat startup-ul Edible Garden City în 2012.
BASF CORPUS: Singapore este un oraș cu foarte puțin spațiu liber. Cum ați depășit provocările de a găsi spațiile și infrastructura adecvate pentru agricultura urbană?
SARAH RODRIGUEZ: Când am început pentru prima dată, a fost cu adevărat dificil să obținem terenuri agricole, deoarece multe zone erau deja alocate altor utilizări. Am avut un prim succes atunci când proprietarii unui restaurant s-au arătat interesați să obțină o aprovizionare sustenabilă cu ierburi și legume proaspete și ne-au abordat pentru a construi grădini productive pe terenurile lor și chiar în incinta restaurantelor lor.
Până în prezent, prin intermediul unității noastre de amenajare a alimentelor, Edible Garden City a ajutat la crearea a peste 200 de grădini în școli, mall-uri, case și clădiri comerciale. De asemenea, am dezvoltat un departament de educație în care publicul poate experimenta grădinăritul în ateliere. Totodată, vizităm școli pentru a le arăta copiilor modalități de a începe o grădină. Am constatat că acest lucru îi ajută pe copii să mănânce mai multe legume și să irosească mai puțină mâncare.
Modelul nostru prezintă o serie de sisteme agricole diferite care oferă o mai bună calitate producând cea mai mică cantitate de deșeuri. Spre deosebire de fermele tradiționale, subprodusele noastre agricole sunt compostate și reciclate ceea ce ajută la hrănirea solului și a plantelor. Împreună cu alte două ferme urbane, aflate în două mall-uri, furnizăm la momentul de față produse proaspete, recoltate în aceeași zi, pentru mai mult de 70 de restaurante în fiecare săptămână.
BASF CORPUS: Care este viitorul agriculturii urbane și ce ar trebui făcut pentru a avea și mai mult succes?
SARAH RODRIGUEZ: În primul rând, cred că arhitecții și dezvoltatorii imobiliar ar trebui să ia în considerare încorporarea agriculturii urbane chiar de la început în planurile lor, atunci când proiectează spații publice și clădiri comerciale. Multe dintre fermele urbane pe care le-am construit noi au fost reamenajate după finalizarea construcției.
De exemplu, pentru cel mai nou proiect al nostru - Grădina Comestibilă din mall-ul Funan, în Singapore, am putut aduce sisteme de climatizare și alte idei noi, deoarece acestea au fost incluse de dezvoltator încă din stadiul de proiectare.
În al doilea rând, credem că educația este esențială pentru ca agricultura urbană să aibă și mai mult succes. Trebuie să aducem în școli conceptul de agricultură sustenabilă și să le arătăm copiilor importanța și beneficiile sale pentru o mai bună securitate alimentară.
