BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

Cultura Cartofului: Tehnologia de cultivare, fertilizare şi tratamente

17 iun. 2017

Ce trebuie să știi pentru a avea o cultură rentabilă

  • Ce trebuie să știi pentru a avea o cultură rentabilă
  • Ce soiuri de cartofi se cultivă în prezent?
  • Care este perioada optimă de plantare a cartofilor?
  • Care este adâncimea la care trebuie să plantăm cartofii?
  • Cum fertilizăm solul pentru a avea o recoltă cât mai bună?
  • Care sunt cele mai întalnite boli ale cartofului și ce tratamente aplicăm?
  • Care sunt cei mai întâlniți daunatori ai cartofului și ce tratamente aplicăm?
  • Când se recoltează cartofii?

Cartoful este unul dintre cel mai răspândite alimente de pe planetă, fiind cultivat în peste 120 de țări. Deși nu este o cultură pretențioasă, are anumite particularități de care orice fermier trebuie să țină cont.

Cartoful (Solanum tuberosum) este o plantă erbacee ce face parte din familia Solanaceae, genul Solanum L. Are flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi - aceasta fiind partea comestibilă a plantei. Originar din America Latină, astăzi cartoful este răspândit în întreaga lume și reprezintă a patra sursă de energie alimentară după orez, grâu și porumb.

Soiurile de cartofi sunt clasificate după trei aspecte principale - perioada de vegetaţie (grupa de maturitate), calitatea tuberculilor şi modul de utilizare.

După perioada de vegetaţie (grupa de maturitate):

  • soiuri timpurii, cu perioada de vegetaţie de până la 90 zile;
  • semitimpurii, cu perioada de vegetaţie cuprinsă între 90 şi 110 zile
  • semitârzii, cu perioada de vegetaţie cuprinsă între 110 şi 130 zile
  • târzii, cu perioada de vegetaţie de peste 130 zile

După calitatea tuberculilor:

  • Clasa A – puțin făinoși, folosiți în general la salată, nu se sfărâmă la fierbere și au consistenţă tare
  • Clasa B – tuberculi puţin făinoşi, nu se sfărâmă la fierbere sau crapă puţin uneori, sunt consistenţi
  • Clasa C – tuberculi făinoşi, cu o consistenţă redusă, care crapă în timpul fierberii
  • Clasa D – foarte făinoşi, se sfărâmă complet în timpul fierberii şi au consistenţă redusă, sunt utilizați în industria amidonului.

După modul de utilizare:

  • soiuri de masă - conţinut redus de amidon (14-17%) şi mai ridicat în proteine
  • soiuri industriale - foarte productive, cu un conţinut ridicat de amidon (20-25%) şi o durată de fierbere mai redusă
  • soiuri furajere - bogate în amidon şi proteine;
  • soiuri mixte - folosite în scop culinar, furajer şi pentru prelucrări industriale

În ţara noastră se cultivă soiuri românești de cartofi create de următoarele instituţii: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Miercurea Ciuc, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava. Dintre soiurile de cartof admise pentru cultură în România amintim (conform Catalogului Oficial al soiurilor din România):

  • soiuri timpurii: Roclas Braşov
  • soiuri semitimpurii: Amicii, Astral N, Nativ, Tentant
  • soiuri semitârzii: Luiza, Coval, Redsec, Nemere, Productiv, Albioana
  • soiuri târzii: Gared

Perioada de plantare este un factor important pentru orice cultură. Dacă plantarea se face în perioada optimă, planta întâlnește condițiile prielnice pentru dezvoltare și se obțin producții superioare atât din punct de vedere cantitativ, cât și din punct de vedere calitativ.

Tuberculii neîncolţiţi se plantează până la 20 martie în zona de câmpie, până la 10-15 aprilie în zonele de deal şi până la sfârşitul lunii aprilie în depresiuni, în funcţie de temperatură şi precipitaţii.

În ceea ce priveşte densitatea, norma de plantat este de aprox. 50-70.000 tuberculi/ha (4.000 kg/ha).

Un alt element important de care trebuie să se ţină cont este un nivel moderat al umidităţii în sol pe întreaga perioadă de vegetaţie.

Adâncimea recomandată pentru plantarea cartofului este cuprinsă între 8-9 centimetri (prin acoperire cu biloane).

Ce temperatură trebuie să aibă solul pentru ca plantarea cartofului să fie cât mai eficientă?

Regula ce trebuie avută în vedere la plantarea cartofului este ca temperatura din sol să fie de peste 5-6 grade Celsius la o adâncime de 10 cm în sol, iar solul să fie zvântat.

Care este distanța optimă de plantare?

Pentru cartofii timpurii, distanța între rânduri este de 60 de centimetri. Pe terenuri nisipoase, distanța dintre rânduri ar trebui să fie mai mare, ajungând până la 70 de cm. Distanţa între tuberculi pe rând este cuprinsă între 19 și 27 cm.


Pentru fiecare 1.000 kg tuberculi şi biomasa epigee aferentă, cartoful consumă în medie 5 kg azot - N, 3 kg pentaoxid de fosfor - P2O5, 8 kg oxid de potasiu - K2O, 3 kg oxid de calciu - CaO şi 1 kg oxid de magneziu - MgO.

În ceea ce privește fertilizarea minerală, după leguminoase perene, doza de azot se reduce cu 20-30 kg/ha şi se măreşte doza de fosfor cu 20 kg/ha. După leguminoase anuale, doza de azot se reduce cu 10-20 kg/ha şi se măreşte doza de fosfor cu 15 kg/ha. După plante tehnice, doza de azot şi fosfor se măreşte cu 10-20 kg/ha.

Cele mai recomandate îngrăşăminte chimice cu azot sunt nitrocalcarul şi ureea pe solurile acide, iar pe cele neutre azotatul de amoniu şi ureea. Îngrăşămintele simple cu P şi cu K se aplică înainte de efectuarea arăturii. Cele cu N se aplică primăvara la pregătirea solului pentru plantare şi din nou la 10-35 zile după răsărire. Îngrăşămintele complexe se pot aplica atât la plantare, cât și în vegetaţie.

În ceea ce privește fertilizarea cu gunoi de grajd, ea este prielnică soiurilor timpurii, fiind bine valorificată și de către soiurile tardive. Se recomandă cantităţi de 20-40 t/ha gunoi de grajd şi se reduc dozele de îngrăşăminte chimice cu 2 kg N, 1 kg P2O5 şi 2,5 kg K2O pentru fiecare tonă de gunoi de grajd aplicată.


Cele mai frecvente boli ale cartofului sunt mana, alternarioza şi putregaiul uscat al tuberculilor.

Mana cartofului (Phytophtora infestans) este cea mai frecventă şi cea mai periculoasă boală a cartofului. Afectează culturile în mod special în anii ploioși, iar pierderile pot ajunge și la 50% sau mai mult. Forma cea mai frecventă de atac este pe frunze, sub forma unor pete mari, circulare, verzi-gălbui sau cenuşii, cu puf foarte fin, pe faţa inferioară a limbului. Pe tulpini şi peţioluri apar pete brune, alungite. Pe tuberculi, infecţia se observă, la început, numai în secţiune, sub forma unor zone brune, care pornesc de la periferie şi înaintează către centru sub formă de raze.

Această boală poate fi combătută cu ACROBAT® MZ 69 WG , un fungicid pe bază de dimetomorf, din grupa morfolinelor şi mancozeb din grupa ditiocarbonaţilor. Are acţiune translaminară cu sistemicitate locală şi de contact. Întrerupe formarea peretelui celular al ciupercii şi este activ în toate stadiile ciclului evolutiv al ciupercilor. Aplicat foliar are o bună activitate preventivă, curativă şi antisporulantă, cu efect rezidual îndelungat. În culturile de cartofi aplicarea tratamentelor se recomandă pe toată perioada de vegetaţie, de la apariția primei frunze, BBCH 11-89, în funcţie de evoluţia şi de severitatea atacului de mană, de la 1 la 5 tratamente/an la 7-14 zile interval. Se recomandă aplicarea unui tratament, la apariţia primelor simptome de boală, în vederea stopării infecţiei înainte de răspândirea bolii.

O altă afecțiune des întâlnită la cartof este alternarioza cartofului (Alternaria solani), care se manifestă în special pe frunze, prin pete brune-cenuşii, cu zone concentrice. Pe suprafaţa petelor se formează o pulbere fină, catifelată, de culoare negricioasă. În anii cu condiții favorabile, atacul poate trece și pe tuberculi, care prezintă pe tegument pete aproximativ circulare, brune, puțin adâncite.

Pentru combaterea alternariozei, se recomandă aplicarea fungicidului Polyram® DF , care conţine 80% metiram, un fungicid de contact, cu acțiune multi-site. Doza de aplicare este de 1,8 kg/ha.

Care sunt cei mai întâlniți daunatori ai cartofului și ce tratamente aplicăm? Gândacul din Colorado este, de departe, cel mai frecvent dăunător al culturii de cartof. Are 1-2 generații pe an și iernează în sol la o adâncime de 20-50 cm. Primăvara, după o perioadă scurtă de hrănire, adulții depun ouă pe dosul frunzelor. După incubație apar larvele, care trec prin patru vârste larvare. Durata stadiului larvar este, în general, de 15-30 zile. La dezvoltarea completă larvele părăsesc plantele și se retrag în sol, unde se transformă în crisalide și apoi în adulți. Adulții și larvele rod frunzele plantelor de cartof. În lipsa unor măsuri de protecție fitosanitară și la un atac puternic, culturile pot fi compromise din primele stadii de dezvoltare.

Gândacul din Colorado, cel mai agresiv și răspândit dăunător al cartofilor, se combate cu:

FASTAC® ACTIVE - un insecticid piretroid de sinteză, conţine 50 g/l alfa-cipermetrin combate adulții, larvele precum și ouăle insectelor. Are acțiune prin contact și ingestie și are un efect rezidual bun pe suprafața frunzelor. Tratamentul este rezistent la ploaie, cu condiția ca acesta să se usuce înainte de a începe să plouă. Se recomandă aplicarea la avertizare, la apariţia larvelor sau adulţilor. Este foarte important ca produsul să fie aplicat astfel încât să se asigure acoperirea uniformă a plantelor cu soluţie. Numărul maxim de tratamente la cartofi este de 2 tratamente la un interval dintre aplicări de 7- 10 zile.

ALVERDE® - un insecticid cu un nou mod de acţiune, având înaltă eficacitate împotriva larvelor şi adulţilor gândacului din Colorado (Leptinotarsa decemlineata). Produsul conţine 240 g/l metaflumizon. Acţionează asupra sistemului nervos al insectelor, blocând în poziţie închisă canalul de sodiu din sistemul nervos. Acţionează ca agent de hrănire (prin ingestie), având şi o anumită activitate iniţială de contact. Pentru combaterea gândacului din Colorado, momentul aplicării este la începutul infestării, după ce larvele au eclozat, pentru a se evita producerea de daune, deşi ALVERDE® combate toate stadiile mobile ale dăunătorului, inclusiv adulţii. În condiţii normale de infestare, produsul este capabil să controleze complet populaţia (generaţia) de dăunători instalată, printr-un singur tratament. În anumite condiţii de presiune severă şi continuă de atac, poate fi necesară o a doua aplicare, pentru a menţine un control complet.

Alţi dăunători din cultura cartofului sunt: nematozii (Globodera rostochiensis, Dithylenchus spp), viermii sârmă (Agriotes spp.) și afidele (Aphis spp.).

Când se recoltează cartofii?

Cartoful pentru consum timpurii se recoltează când tuberculii au peste 30 de grame și coaja se exfoliază ușor. Cartoful pentru consum de vară se recoltează în funcţie de cererea pieţii. Tuberculii nu sunt ajunşi încă la dimensiunea maximă, iar peridermul nu este bine format. Cartoful pentru consum de toamnă-iarnă şi cartoful pentru industrializare se recoltează la maturitate, când 2/3 din vrej este uscat, iar 1/3 are culoarea galbenă. Recoltarea se face pe sol, în lipsa precipitaţiilor.

Cultura cartofului este foarte bine adaptată în țara noastră, iar cu ajutorul unei tehnologii potrivite, producțiile pot fi profitabile şi de bună calitate.

Surse:

FITOTEHNIE - 2010 - Conf.univ.dr. Viorel ION

Agrotehnica. Transformarea modernă a agriculturii - Editura Ceres, București, 2011 - Prof. univ. dr. Mihai Berca

Culturi similare

Mergi sus