BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Cultura morcovului: Condiții optime, întreținere, recoltare

26 sept. 2018

De la înființare și până la recoltare, fiecare etapă este esențială pentru obținerea unei recolte sănătoase și de calitate. Află tot ce trebuie să știi despre cultura morcovului

Înființarea unei culturi de morcov necesită atât lucrări de pregătire a terenului, cât și câteva lucrări esențiale de întreținere. De la înființare și până la recoltare, fiecare etapă este importantă pentru obținerea unei recolte bogate și de calitate.

În acest articol vei afla când se cultivă morcovii, dar și care sunt condițiile optime de care trebuie să ții cont, care sunt cele mai importante lucrări de întreținere și în ce constă recoltarea și depozitarea corectă a morcovilor.

  • Informații generale despre cultura morcovului - origine, soiuri, când se cultivă
  • Care sunt condițiile optime pentru înființarea culturii de morcov
  • Principalele lucrări de întreținere și fertilizarea corectă a culturii de morcov
  • Care sunt bolile și dăunătorii culturii de morcov - metode de combatere
  • Recoltarea culturii de morcov și condițiile optime pentru depozitare

Informații generale despre cultura morcovului - origine, soiuri, când se cultivă

Morcovul (Daucus carota subsp. Sativus) este o rădăcinoasă din familia Apiaceae cu o culoare care poate să varieze între portocaliu, galben, mov sau alb și care are peste 100 de specii la nivel global. Își are originea în specia spontană din Asia de Sud-Vest și a pătruns în Europa în perioada cuprinsă între secolul al XII-lea și al XIV-lea. Această legumă poate fi consumată atât în stare crudă, cât și preparată sub diverse forme, inclusiv sucuri naturale.

Morcovul este o specie erbacee bienală sau anuală.

Rădăcina este pivotantă și turgescentă și începe să se dezvolte prin procesul numit tuberizare, la 20 de zile după răsărire. În principiu, culoarea rădăcinii este portocalie, dar există și soiuri albe, galbene sau mov. De asemenea, rădăcina poate avea diferite forme (cilindrică, rotundă, tronconică).

Frunzele variază ca număr între 15 și 20, fiind dispuse într-o rozetă. Foliolele sunt așezate de o parte și de alta a nervurii principale și sunt fidate, cu lobi lanceolați și ascuțiți.

Această legumă este bogată în caroten, care este transformat apoi de organism în vitamina A. Mai exact, un morcov de dimensiuni mici conține 30% din necesarul de vitamina A. Alte substanțe nutritive care se găsesc în morcovi sunt proteinele, glucidele, lipidele, vitaminele B1, B2, B6, C, fierul, calciul, magneziul, fosforul, sodiul și potasiul.

Când se cultivă morcovii

Perioada pentru înființarea culturii de morcov este cuprinsă în intervalul martie-iunie, astfel:

  • culturile timpurii de morcovi - sunt înființate mai devreme și se folosesc soiuri timpurii și semitimpurii;
  • culturile târzii de morcovi - sunt înființate mai târziu și se folosesc soiuri semitârzii și târzii. Producția lor se păstrează peste iarnă.

Pregătirea terenului pentru cultivarea morcovilor începe din toamnă, când sunt desființate culturile premergătoare, se face o discuire, urmată de fertilizarea terenului. Încorporarea îngrășămintelor poate fi făcută printr-o arătură adâncă, la 20-30 de centimetri.

Soiuri de morcovi

Conform Tratatului de legumicultură (Editura Ceres, 2003), principalele soiuri folosite pentru înființarea culturii de morcov sunt:

  • soiuri timpurii - cu o perioadă de vegetație de 80-110 zile;
  • soiuri semitimpurii - cu o perioadă de vegetație de 110-130 de zile;
  • soiuri semitârzii - cu o perioadă de vegetație de 130-150 de zile;
  • soiuri târzii - cu o perioadă de vegetație de 150-200 de zile.

Care sunt condițiile optime pentru înființarea culturii de morcov

Conform aceleiași lucrări științifice, pentru dezvoltarea optimă a culturii de morcov, aceasta are nevoie de condiții speciale:

Temperatura

Plantele de morcov nu sunt pretențioase la căldură. Semințele germinează la temperaturi începând cu 5 grade Celsius. La 10 grade Celsius, de exemplu, semințele de morcov germinează în 17 zile. Temperatura optimă pentru germinare în 6-7 zile este cuprinsă între 20 și 25 de grade Celsius.

Temperatura preferată de morcovi este cuprinsă între 15 și 24 de grade Celsius. Temperaturile de peste 30 de grade Celsius sunt mai greu tolerate, în timp ce temperatura minimă pe care o suportă este de 3 grade Celsius. La temperaturi mai mici de minus 1 grad Celsius, planta este afectată de îngheț.

Temperatura influențează dimensiunea și forma rădăcinilor, astfel:

  • peste 25 de grade Celsius - rădăcinile sunt scurte, groase și conțin o cantitate ridicată de caroten;
  • sub 14 grade Celsius - rădăcinile sunt subțiri, lungi și conțin o cantitate mică de caroten.

Vernalizarea

Vernalizarea constituie trecerea plantelor de la etapa vegetativă la cea generativă (de fructificare) și are loc la temperaturi scăzute, între 5 și 10 grade Celsius. Această perioadă este cuprinsă între 30 și 40 de zile și este necesară pentru dezvoltarea tulpinii.

Lumina

Morcovul preferă cât mai multă lumină, fiind o plantă de zi lungă. Cu cât primește mai multă lumină, cu atât se va dezvolta mai armonios.

Umiditatea

Cultura de morcov are nevoie de cantități ridicate de apă în anumite stadii de creștere, precum germinare, după răsărire, în timpul dezvoltării rădăcinii. Este recomandată irigarea prin aspersie pentru o cultură calitativă și bogată. Mare atenție la umiditatea în exces, deoarece poate favoriza apariția bolilor.

Ține cont de faptul că, în perioadele de secetă, rădăcinile devin lemnoase, proces care se numește lignificare. Totodată, perioadele de secetă care alternează cu umiditate excesivă duc la crăparea rădăcinilor de morcovi.

Solul

Morcovul este pretențios la tipul de sol. Astfel, acesta vegetează pe un sol cu fertilitate moderată, reavăn, bine drenat și afânat, ușor sau mijlociu. Solul ideal trebuie să fie luto-nisipos, nisipos, aluvial. În cazul unui sol greu, argilos, producția de morcovi va fi redusă și de calitate inferioară. pH-ul solului trebuie să fie cuprins între 5,8-7.

Culturi premergătoare

Culturile premergătoare celei de morcov sunt cele de dovlecei, vinete , castraveți, tomate, varză, ardei, conopidă, fasole și mazăre. Rotația culturii pentru morcovi trebuie făcută o dată la patru ani.

Semănatul

Semănatul semințelor de morcov poate fi făcut manual (semințele trebuie amestecate cu nisip) sau mecanic (se folosesc semințe drajate).

Distanța pentru semănarea semințelor este de 5-6 centimetri între plante pe rând și 25-50 de centimetri între rânduri. Semințele trebuie plantate la o adâncime de 1,5-2 centimetri. În general, pentru cultura de câmp se folosește o cantitate de 7-8 kilograme de semințe/hectar. Dacă sunt folosite semințe drajate, norma de sămânță este de 3-4 kilograme/hectar. Pentru semănatul în grădină, este necesară o cantitate de 0,05 kilograme/100 metri pătrați.

Principalele lucrări de întreținere și fertilizarea corectă a culturii de morcov

Principalele lucrări de întreținere la cultura de morcov, care trebuie efectuate după semănat, sunt următoarele:

  • prășila oarbă - în cazul în care apar buruieni sau se formează crustă la suprafața solului. Pot fi efectuate trei prășile mecanice sau 1-2 prășile manuale;
  • rărirea - trebuie făcută atunci când apar primele 4-5 frunze. Trebuie să asiguri o distanță de 4-5 centimetri între plante pe rând. În cazul suprafețelor mai mari, precum cultura de morcovi din câmp, nu este necesară rărirea, deoarece densitatea per hectar este optimă prin semănarea mecanică și folosirea semințelor drajate.
  • irigarea - trebuie făcută după semănat și repetată la 2-3 zile, ca să asiguri umiditatea necesară pentru răsărirea plantelor, cu o cantitate de 80-100 de metri cubi/hectar. În perioada îngroșării rădăcinilor, irigarea trebuie făcută de cinci sau șase ori, cu o cantitate de 300-400 metri cubi/hectar. În zonele în care precipitațiile sunt abundente, 2-3 udări sunt suficiente.
  • fertilizare - fertilizarea culturii de morcov se face în două etape și este recomandată cu precădere pentru solurile sărace. Fertilizarea de bază se face atunci când au apărut cel puțin trei sau patru frunze, după rărit. A doua fertilizare trebuie făcută atunci când începe îngroșarea rădăcinilor. Fertilizarea trebuie repetată la un interval de 25-30 de zile și este recomandat un îngrășământ pe bază de azot, fosfor și potasiu.

Care sunt dăunătorii și bolile culturii de morcov

O lucrare importantă pentru cultura de morcov este combaterea și protejarea de posibilii dăunători și boli care pot să apară.

Dăunătorii culturii de morcov

Principalii dăunători sunt:

  • Nematodul galicol al morcovului (Meloidogyne hapla) - atacă mai multe tipuri de plante, printre care și rădăcinile morcovilor. Acest dăunător iernează în sol în stadiu de ou și are una sau două generații pe an. Atacul asupra rădăcinilor duce la ramificarea acestora și, implicit, la o recoltă de o calitate inferioară.
  • Păduchele verde al morcovului (Semiaphis dauci) - acesta atacă frunzele și formează colonii pe partea inferioară, afectând aparatul foliar al morcovilor. Păduchele verde poate favoriza și apariția virozelor.
  • Croitorul morcovului (Phytoecia icteria) - acest dăunător atacă, de regulă, plantele rădăcinoase, așa cum este și morcovul. Iernează în stadiu de larvă și are o generație pe an. Croitorul morcovului atacă rădăcinile, în care formează galerii. Astfel, morcovii sunt vulnerabili și pot fi afectați de putregaiuri bacteriene și micotice, ceea ce înseamnă că, după recoltare, putrezesc ușor în depozit.
  • Păduchele verde al piersicului (Myzus persicae) - atacă mai multe specii de plante, printre care și plantele de morcov, și favorizează transmiterea virozelor. Păduchele atacă frunzele, unde se formează colonii de afide .
  • Musca morcovului (Psila rosae) - acest dăunător iernează în sol în stadiu de pupă sau de larvă din a doua generație în interiorul rădăcinilor de morcovi. Musca morcovului este un dăunător periculos care afectează recolta. În urma atacului, planta nu se dezvoltă corespunzător, iar rădăcinile prezintă în interior galerii săpate de larve. Morcovii afectați putrezesc foarte ușor.
  • Ploșnița vărgată a umbeliferelor (Graphosoma lineatumn) - această insectă dăunătoare iernează în stadiu de adult pe frunzele sau resturile vegetale căzute pe sol și are o singură generație pe an. Acest dăunător înțeapă și extrage sucul celular din frunze sau din semințele verzi, iar atacul poate fi recunoscut după apariția unor pete decolorate pe frunze.
  • Fluturele coadă de rândunică (Papilio machaon) - omida iernează în stadiu de pupă și are două generații pe an, cuprinse într-o perioadă de 70-80 de zile. Omizile atacă plantele de morcov și favorizează defolierea lor prematură.
  • Gărgărița morcovului (Liparus coronatus) - iernează în stadiu de larvă în sol și are o singură generație pe an. Acest dăunător atacă rădăcinile morcovilor și sapă în interiorul lor galerii de hrănire. Rădăcinile atacate se necrozează.

Poți afla mai multe detalii despre acești dăunători consultând ghidul nostru.

Combaterea și prevenirea dăunătorilor culturii de morcov trebuie făcute prin îndepărtarea buruienilor, fertilizarea în mod corespunzător, rotația culturii, arătură adâncă și aplicarea tratamentelor cu insecticide.

Bolile morcovului

Cele mai frecvente boli ale culturii de morcov sunt:

  • Alternarioza morcovului (Alternaria dauci) - este una dintre cele periculoase boli ale culturii de morcov, fiind provocată de ciuperca Alternaria dauci. Apariția acestei boli este favorizată de excesul de apă pe frunze și de umiditatea ridicată. Ciuperca atacă frunzele, tulpina și rădăcina, iar semnele atacului pot fi recunoscute după apariția unor pete de culoare brună spre maro închis care acoperă marginea frunzelor. Odată afectate, țesuturile mor, frunzele încep să se usuce, lăsând impresia că sunt arse. De obicei, frunzele bătrâne sunt atacate primele, deoarece sunt mai sensibile la atacul alternariozei.
  • Cercosporioza morcovului (Cercospora carotae) - boala este cauzată de ciuperca Cercospora carotae, iar apariția ei este favorizată de prezența apei pe frunze și de temperaturile cuprinse între 20 și 28 de grade Celsius. Primele semne ale atacului apar pe frunzele tinere. Pe marginea frunzelor apar pete mici și neregulate, care se măresc în timp și se unesc între ele, afectând o mare parte din frunză. Odată afectate, frunzele se ofilesc și se usucă.
  • Făinarea morcovului (Erysiphe umbelliferarum) - atacă părțile verzi ale morcovului, mai exact, tulpina și frunzele. Apariția bolii este favorizată de vremea secetoasă. Atacul făinării debutează prin apariția unor pete circulare mici, de culoare albă, care treptat se măresc și ajung să acopere întreaga frunză. Făinarea duce la răsucirea, brunificarea și uscarea frunzelor afectate.
  • Mana la morcov (Phytophthora dauci) - afectează rădăcina morcovului, iar semnele atacului pot fi recunoscute după apariția unor benzi umede de culoare neagră spre maroniu. Țesuturile afectate capătă consistența cauciucului sau se înmoaie. Mana afectează culturile de câmp, iar boala poate să se dezvolte și în depozit, dacă temperaturile sunt scăzute. În cazul în care umiditatea este ridicată, poate să apară un mucegai alb și dens. Mana la morcovi mai este asociată și cu o drenare deficitară a solului.
  • Septorioza la morcov (Septoria carotae) - boala afectează frunzele plantei de morcov, iar atacul poate fi recunoscut după apariția unor pete de culoare galben-brună.
  • Putregaiul alb al rădăcinilor (Sclerotinia sclerotiorum) - boala apare la morcovii din depozite, dar și la cultura de morcovi din câmp. Apariția bolii este favorizată de umiditate și temperaturi ridicate. Semnele atacului sunt petele umede, acoperite cu puf alb, care duc la putrezirea totală a rădăcinilor.
  • Putregaiul moale al rădăcinilor (Erwinia carotovora subsp. carotovora) - boala apare cu precădere la cultura de morcov din câmp și din depozite. Primele semne ale atacului pot fi recunoscute după apariția unor pete de culoare galben-maronie în partea superioară a rădăcinilor. Aceste pete se extind treptat și ajung să afecteze în totalitate partea superioară a rădăcinii.
  • Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea) - această boală afectează rădăcinile morcovilor, în special odată ce ajung în depozit. În câmp, apariția bolii este favorizată de precipitații abundente. Odată afectate, rădăcinile încep să putrezească.
  • Putrezirea apoasă (Rhizopus stolonifer) - ciuperca Rhizopus stolonifer atacă rădăcinile morcovilor din depozit. Factorii care favorizează apariția bolii sunt temperaturile ridicate, umiditatea crescută și slaba aerisire a depozitului.

Pentru combaterea și prevenirea bolilor la morcovi este necesar să folosești semințe sănătoase, să elimini plantele bolnave din cultură, să distrugi resturile vegetale din câmp după recoltare, să depozitezi morcovii în condiții optime, să eviți irigarea în exces, să respecți rotația culturilor și să aplici tratamente cu fungicide.

Cum contribuie fungicidul Signum® la obținerea unor producții sănătoase

Așa cum am prezentat mai sus, alternarioza este una din cele mai periculoase boli ale culturii de morcov. Pentru combaterea acestei boli este necesar un tratament cu un fungicid eficient, precum SIGNUM® , doza necesară fiind de 0,75 kg/ha.

Substanțele active, boscalid și piraclostrobin, inhibă germinația sporilor, creșterea tubului germinativ și sporularea. Aplicarea timpurie, cu precădere preventivă, determină o eficacitate excelentă împotriva patogenilor.

Este foarte important de înțeles importanța efectelor AgCelence® pe care Signum le aduce culturii: efect de inverzire, rezistență la factorii de stres, fotosinteză îmbunătățită, o mai bună utilizare a azotului - în final, obținerea unor producții de bună calitate!

Aici puteți descărca și un pliant cu mai multe informații despre modul său de acțiune.

Recoltarea culturii de morcov și condițiile optime pentru depozitare

Pentru culturile timpurii, recoltarea se face în luna iunie, odată ce rădăcinile au un diametru la colet de 1,5-2 centimetri, se arată în Tratatul de legumicultură. Pentru culturile târzii, recoltarea morcovilor se face începând cu sfârșitul lunii septembrie și în luna octombrie. Recoltarea poate fi făcută manual (cu cazmaua) sau cu ajutorul mașinii de recoltat.

După recoltare, morcovii se adună în grămezi. Rădăcinile se curăță de frunze și pământ și se sortează, adică sunt eliminate exemplarele bolnave, tăiate sau rănite. Morcovii se păstrează în silozuri sau pivnițe, prevăzute cu sistem de ventilație. În funcție de soiul cultivat, producția poate să ajungă la 60-70 de tone/hectar.

Produse BASF recomandate

Produsele BASF

Descoperă gama de produse adaptate nevoilor tale

Listă produse

Fii un fermier informat!

Serviciile mele: gestionează rapid și ușor abonările la newslettere și alte comunicări prin SMS. Vei primi astfel informații personalizate din partea noastră.

Abonează-te acum

Dagonis®: fungicidul polivalent pentru o recoltă de vis

Ne puteți găsi de acum și pe Facebook!

Nu uita să dai like paginii noastre pentru a fi la curent cu ultimele știri, dar și pentru a afla sfaturi oferite de colegii noștri.

Accesează pagina
Mergi sus