Cultura prunului: particularități și ghid de întreținere

Află mai multe despre această cultură și despre întreținerea livezilor de pruni

Conform datelor de la Ministerul Agriculturii și al Dezvoltării Rurale, aproximativ 65.000 de hectare din suprafața României sunt cultivate cu pruni, mai ales că prunul (Prunus domestica) este una dintre speciile care se adaptează foarte bine la diverse condiții pedoclimatice, fiind foarte întâlnit în zonele deluroase din România.

  • Particularitățile culturii prunului
  • Soiurile de prun și procurarea materialului săditor
  • Lucrări de întreținere pentru livezile de prun
  • Boli și dăunători
  • Recoltarea prunelor

Această specie pomicolă se cultivă atât în zonele de câmpie, unde precipitațiile nu depășesc 450-500 mm, dar și în cele ale dealurilor semi-înalte, unde precipitațiile pot ajunge și la 750 mm. Află totul despre acest tip de cultură, despre particularitățile sale și despre îngrijirea corespunzătoare.

Particularitățile culturii prunului

Spre deosebire de alți pomi fructiferi, prunul poate fi cultivat pe o varietate destul de mare de altitudini și tipuri de sol.

Cerințe față de lumină

În ce privește lumina, prunul nu este foarte pretențios. Cu toate acestea, în livezile cu densitate mare a pomilor sau în cazul culturilor cu soiuri care au o capacitate mare de lăstărire, recolta poate avea de suferit din cauza insuficienței luminii. De aceea prunul este considerat un pom fructifer cu cerințe mijlocii sau medii de luminozitate.

Cerințe față de temperatură

Nici în privința climatului și a temperaturii, soiurile de prun nu sunt foarte exigente. Astfel, în perioada înfloririi și a legării, temperatura optimă este cuprinsă între 8,5 și 11°C, temperaturile optime ale speciei se regăsesc între 18 și 33°C.

Referitor la sensibilitatea la ger, s-a constat că mugurii florali rezistă până la -31°C. Florile prunului sunt sensibile la ploile reci şi la brumă; când sunt deschise, la temperatura de -5,0°C florile sunt distruse în proporție de 80-90%.

Cerințe față de sol

Prunul se pretează foarte bine condițiilor din țara noastră, valorifică destul de bine majoritatea tipurilor de sol (cel mai folosit portaltoi fiind corcodușul Prunus cerasifera care oferă această flexibilitate). Solurile ideale sunt cele cu un pH de 5,8 - 7,4.

Sistemul de cultură

În funcție de sistemul de cultură, densitatea de plantare a pomilor pe hectar diferă astfel:

  • Clasic - până la 500
  • Intensiv - între 501 și 833
  • Superintensiv - peste 833

Durata până la intrarea pe rod a prunilor în funcție de sistemul de cultură diferă astfel:

  • Clasic - 5 ani
  • Intensiv - 4 ani
  • Superintensiv - 3 ani

Soiurile de prun și procurarea materialului săditor

Ca să te asiguri că vei avea o cultură sănătoasă și roditoare, este indicat să achiziționezi prunii doar de la pepinierele autorizate. Indiferent de soiul ales, e important să ai siguranța că nu suferă de boli virotice precum Vărsatul prunului (plum pox), Pătarea clorotică a mărului, Piticirea prunului, Pătarea inelară necrotică la prun etc.

În lume, există peste 2000 soiuri de prun. În România se întâlneau în special soiuri locale, folosite pentru distilare. Dar să nu uităm de soiurile autohtone cu potențial calitativ și cantitativ deosebit (Tuleu gras, Grase românești, Piteștean), destinate atât consumului în stare proaspătă, cât și industrializării. Soiuri internaționale precum Stanley, Anna Späth sau d'Agen se regăsesc deseori în plantațiile tinere.

Mai jos puteți găsi câteva dintre cele mai frecvent întâlnite soiuri de prun și care sunt particularitățile acestora, în ordinea în care rodesc și pot fi recoltate fructele:

Ialomița

Fructele se coc în perioada 15-25 iulie. Pomii au o statură medie, însă productivitatea lor este mare. Fructele au dimensiuni medii, sferice și au o culoare violet închis.

Tuleu timpuriu

Fructele se coc în perioada 25 iulie - 10 august. Dimensiunea pomilor este mijlocie, iar producția este medie în comparație cu alte soiuri. Fructele se aseamănă la culoare cu cele ale soiului Ialomița, dar au o formă mai lunguiață.

Centenar

Roditor în intervalul 25 iulie - 10 august, acest pom de talie mică-mijlocie are o productivitate ridicată. Fructele au dimensiuni medii, sunt ovoidale și au o culoare violet închis.

Renclod Althan

Fructele acestui soi apar între 10 și 20 august. Pomul în sine are dimensiuni mari și este suficient de productiv, fructele sale fiind de asemenea mari, cu o formă sferică și o culoare neomogenă în nuanțe de violet.

Tuleu gras

Poate fi recoltat între 20 și 30 august. Talia mijlocie a pomului nu îl impiedică să fie mult mai productiv decât alte soiuri. Fructele sunt de mărime medie, au o formă ovoidală și o nuanță de violet atât de închisă, încât culoarea lor poate fi ușor reperată drept negru.

Pescăruș

Destul de roditor în perioada 20-30 august, acest soi este unul de talie mijlocie, dar productiv. Fructele sunt medii spre mari, au o formă ovoidală, iar nuanța de mov care le definește este una foarte închisă.

Stanley

Fructele sunt coapte în intervalul 20 august - 10 septembrie, la fel ca la Albatros. Pomul este mic și extrem de productiv, iar fructele sunt mari, alungite, cu gât și de culoare violet închis spre negru.

D’Agen

Fructele se culeg în perioada 25 august - 15 septembrie. Pomul este mic, dar are o productivitate bună. Fructele sunt mici și ele, ușor alungite și au nuanțe de galben și roz.

Anna Spath

Fructele se culeg între 15 și 30 septembrie. Deși este un pom de talie mică, cu coacere târzie, este foarte productiv. Fructele sunt mari, sferice și au culori care variază de la roșu închis la vânăt.

Pentru lista completă a soiurilor puteți consulta Catalogul oficial al Soiurilor din România.

Lucrări de întreținere pentru livezile de prun

Indiferent de soiul de prun ales, plantarea se face toamna, dacă vrei ca prinderea să fie una reușită și sănătoasă și să înregistreze creșteri notabile încă din primul an. În ce privește distanțele de plantare, acestea variază între 5 și 6 metri între rânduri, respectiv 4 și 5 metri pe rânduri, în funcție de vigoarea soiului ales și dimensiunile pe care le atinge la maturitate.

În ce privește altoiul, prunii se altoiesc fie pe soiuri locale de prun, fie pe corcoduș. Iată ce lucrări de întreținere trebuie să le faci prunilor pentru a te asigura că vei avea parte de o producție optimă, de fructe sănătoase și viguroase:

Dirijarea coroanelor

Coroanele se taie pe uscat și în verde, șarpantele se înclină și lăstarii de garnisire se arcuiesc, ramurile de semi-schelet pot fi scurtate pentru altoire, iar coroana se dirijează în 4 feluri:

  • După sistemul vas ameliorat
  • După sistemul palmetă etajată
  • După sistemul piramidă mixtă
  • În Y, dacă livezile sunt foarte dese

Citește și Tăierea pomilor fructiferi: când se face și de ce este importantă

Tăierile de rodire

După intrarea pomilor în rod, se pot efectua tăieri de regenerare și rodire. Contrar opiniei populare, această lucrare de îngrijire poate crește considerabil productivitatea prunilor. Se vor tăia atât ramurile de semi-schelet, cât și cele mijlocii și lungi, de rod, după care se vor împrospăta cu ramuri vegetative, care vor fi din nou scurtate și rărite ulterior.

Rărirea fructelor

În anii foarte productivi, fructele se vor rări pentru a nu rupe ramurile cu greutatea lor. Rărirea poate începe încă din stadiul florilor, dar poate fi făcută până în momentul în care fructele ajung la jumătatea dimensiunii de coacere.

Proptirea ramurilor și îndepărtarea buruienilor

Sunt soiuri ale căror ramuri trebuie proptite, din cauza producției foarte ridicate. În ce privește buruienile, livezile de prun pot fi curățate prin arături superficiale, la adâncimi de 15-20 cm, prășite sau înierbate, cu condiția ca iarba să nu fie lăsată să depășească 30 cm înălțime.

Fertilizarea

Pentru a fertiliza solul în livada de pruni, se poate utiliza gunoiu lde grajd, dar și alte tipuri de îngrășăminte minerale (informează-te cu atenție atunci când stabilești cantitatea ri de îngrășăminte).

Irigarea

Prunii se udă mai puțin decât alți pomi fructiferi și doar la nevoie. În anii secetoși, este necesară irigarea, dar și în zonele de câmpie și șes. Soiurile mai pretențioase în acest sens sunt cele cu rod târziu, care au nevoie de 4 udări după înflorire, la formarea sâmburilor și înainte de coacerea fructelor.

Boli și dăunători

Culturile de pruni și, implicit, producția pot fi afectate în anumite condiții climatice, dar și sub acțiuni biologice nefaste. Iată care sunt cei mai frecvenți dușmani ai livezilor de prun și cum îi poți combate:

Bolile prunilor

Monilinia laxa sau monilioza (putregaiul brun al sâmburoaselor)

Răspândită în rândul tuturor speciilor sâmburoase, această boală apare de cele mai multe ori în perioada înfloririi și în cea a maturării fructelor. Sub acțiunea moniliozei, florile, fructele și lăstarii capătă o culoare brună și se usucă, fără a cădea însă; la nivelul fructelor apar pete cenușii-albicioase de putregai.

Monilioza este combătută eficient de fungicidul Signum® , un produs inovator format din două substanțe active:

  • Boscalidul, care face parte din grupa carboxamidelor
  • Piraclostrobinul, care face parte din grupa strobilurinelor

Signum® se aplică în doze de 0.5 kg/ha, la un interval de 7 zile. Doza poate fi repetată de cel mult 3 ori, iar tratamentul poate fi aplicat oricând după deschiderea primelor flori și înainte de colorarea fructelor, asigurându-le agricultorilor din România recolte mari și calitative, datorită efectelor fiziologice precum:

  • Creșterea toleranței la stres a prunilor;
  • Prelungirea perioadei de fotosinteză;
  • Stimularea acumulării de zaharuri în fructe;
  • Contribuția la fermitatea fructelor;
  • Asigurarea unor producții mai mari;
  • Prelungirea perioadei de păstrare a recoltei.

Polystigma rubrum sau pătarea roșie a frunzelor de prun

Această infecție fungică se transmite foarte ușor și rămâne activă și în timpul iernii, atacând din nou în anul următor. Odată ce temperatura și umiditatea sunt propice, atacă frunzele de prun și formează spori noi, care vor ataca din nou în perioada de vegetație a prunului.

Pe frunzele atacate apar pete ovale sau rotunde, de culoare inițial gălbuie, aceasta devenind ulterior roșiatică. Producțiile sunt diminuate considerabil din cauza pătării roșii. Fungicidul Signum poate fi aplicat cu succes și pentru combaterea pătării roșii a funzelor de prun.

Taphrina pruni se combate prin tăierea și arderea lăstarilor bolnavi, urmate de tratamente aplicate în perioada de repaus vegetativ, la debutul perioadei de vegetație, la apariția mugurilor și după scuturarea petalelor.

Dăunătorii prunilor

Dintre cei mai frecvenți dăunători, menționăm:

  • Hyalopterus pruni sau afidul cenușiu - se combate prin aplicarea tratamentelor fitosanitare omologate, încă de la apariția primelor colonii.
  • Panonycus ulmi sau păianjenul roșu se combate prin aplicarea tratamentelor fitosanitare în perioada de vegetație sau în cea de repaus vegetativ.
  • Cydia funebrana sau viermele prunelor se combate prin tăierea și distrugerea lăstarilor bolnavi, urmate de lucrări ale solului și aplicarea unor insecticide omologate.
  • Hoplocampa minuta sau viespea neagră poate fi combătută când florile încep să se scuture. Aceasta este îndepărtată prin arătura de toamnă, care ajută la distrugerea coconilor.

Eurytoma schreineri sau viespea sâmburilor se combate prin aplicarea tratamentelor în perioada de avertizare.

Recoltarea prunelor

După cum ai văzut deja, recoltarea prunelor se face de la începutul lunii iulie până în prima jumătate a lunii octombrie, în funcție de soiul plantat și particularitățile acestuia. Momentul optim de recoltare poate fi determinat de mai multe criterii: dimensiunea și culoarea fructelor, fermitatea, destinația recoltei, conținutul de substanță uscată etc.

Fructele pentru consum imediat trebuie culese când sunt încă ferme (cu 1-2 zile înainte de a ajunge la maturitatea deplină, se vor recolta manual, cu peduncul), iar cele pentru industrializare se vor culege când au un conținut mare de zaharuri.

Producțiile medii la hectar pot fi între 20-25 tone, dar trebuie respectate lucrările de întreținere; credem cu tărie că noile plantații vor contribui semnificativ la revigorarea pomiculturii în țara noastră, precum și adoptarea unor tehnologii de protecție și echipamente profesioniste care să permită o bună productivitate.

Sursa: INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ - ”Pomi, arbuşti fructiferi, căpşun – Ghid tehnic şi economic“, Pitești - 2014

Produse BASF recomandate

Mergi sus