BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

Care e explicația pentru prețurile la care se tranzacționează principalele culturi de câmp în aceste zile

30 aug. 2016

Ce spune Emil Dumitru, președintele Federației Pro Agro, despre situația în care se află fermierii

Prețurile principalelor culturi de câmp variază simțitor în preajma recoltării. Este valabil și pentru porumb, iar asta naște îngrijorarea fermierilor care nu dețin posibilitatea stocării cerealelor în silozuri și sunt nevoiți să accepte prețul traderilor la momentul recoltării.


Nici cotațiile principalelor burse de cereale nu sunt de natură să-i liniștească prea mult pe fermieri. Cel mai bun preț pentru grâu la bursa EuroNext era de 172,75 de euro pe tonă, la maturitate în septembrie 2017. Cotația zilnică pentru 29 august era de 160€/tonă, în scădere cu 2 euro. Cotația EuroNext pentru porumb la portul Constanța este de 163€/tonă, iar cel mai bun preț este de 174 €/t, cu livrare în august 2017. Și prețul la rapiță a cunoscut o scădere ușoară, ajungând la o cotație de 378€/t. Scăderea poate fi corelată cu anunțul făcut de Rusia, care avea la începutul lunii iulie stocuri de 675.000 de tone, cu 66% mai mult față de anul trecut. Rușii au anunțat că stau bine și la floarea soarelui, cu stocuri duble față de 2015.


Vezi zilnic cotațiile bursiere pentru produsele agricole


Cotații mai bune pentru porumb, de 172€/t, s-au înregistrat la bursa MATIF, pentru livrările în luna iunie 2017. Conform ultimelor prețuri orientative, publicate de Ministerul Agriculturii, cele mai bune cotații pentru porumb se puteau obține în Banat, unde prețul la data de 24 august era de 152,6€/tonă (680 de lei). În Oltenia, prețul la care se tranzacționa porumbul la data respectivă era de 136,79 €/t (609 lei). Cel mai mic preț a fost obținut de fermierii din Muntenia, 134,57 €/t (600 de lei).


Pentru grâul de panificație, prețul orientativ afișat de MADR era de 136,17 €/t, valabil la data de 24 august, pentru Oltenia, respectiv de 129,99 €/tonă, pentru Banat. Prețurile FOB (liber la bord), practicate în portul Constanța erau de 170,79 €/tonă pentru grâu și 155,38 €/tonă pentru orz, valabile la data de 24 august, conform datelor MADR.


Președintele Pro Agro, Emil Dumitru, avertizează că prețul la porumb scade de la o zi la alta, chiar înainte de începerea campaniei de recoltare. ”Este anormal ce se întâmplă în bazinul Marii Negre, referitor la formarea prețului. Eu unul, ca și fermier și președinte de federație, nu am o explicație logică de ce prețul la porumb la noi în România este cu mult mai mic față de prețul pe care îl practică traderii și în alte state membre. Este o chestiune care ar trebui reglementată și aici și reprezentanții fermierilor din organizațiile interprofesionale de cereale ar trebui să ne dea niște răspunsuri.

De ce nu, trebuie să utilizam și instrumentele prevăzute de legislația europeană cu privire ala reglarea cererii cu oferta. Altfel, întotdeauna, fermierul român, în loc să se capitalizeze, va ieși decapitalizat dintr-o relație comercială cu traderii de cereale. Ori lucrul acesta nu poate fi acceptat la infinit. Cred că numai la noi se poate întâmpla ca, pe lângă faptul că toate riscurile sunt la fermier, să aibă și un preț mic și traderul să obțină doar profitul cel mai mare, fără niciun risc”, spune Dumitru.


Deci nu vedeți nicio legătură între prețurile practicate la bursele de cereale și cele de la noi?


”Păi haideți să luă prețul de la Matif și cel practicat în Constanța și veți constanta că apare o diferență de 20-30 €/tonă. E o diferență nejustificată, o să auziți tot felul de explicații potrivit cărora traderii au cheltuieli operaționale mai mari, dar lucrul acesta nu este fundamentat în niciun fel. O diferență de 30 de euro pe tonă este enorm de mult, în condițiile unei concurențe într-o piață unică europeană, în care fermierul roman primește cea mai mică subvenție din Uniunea Europeană”.


Ce credeți că ar putea face fermierii. Unii dintre ei nu au posibilitatea de a stoca producția…


”Cei ce sunt cei mai afectați sunt până la urmă fermierii medii, ferma de familie, care nefiind capitalizată, achiziționează inputuri cu plata la recoltare. Aceștia sunt nevoiți să își vândă întreaga cantitate de producție marfă pentru a-și achita inputurile. Trebuie să regândim sistemul de garantare cu certificatul de depozit și să vedem cum putem face să stimulăm asocierea și implicit depozitarea, pentru ca astfel să crească forța de negociere a fermierilor. Altfel, riscul este să avem numai exploatații foarte mari, care la un moment dat, pot pune în pericol inclusiv securitatea alimentară a României, pentru că, statul neavând niciun control, marfa respectivă se poate duce oriunde, în orice colț al lumii, iar asta nu este în regulă”.


Credeți că prețurile vor avea în continuare evoluții negative?


”Eu nu vreau să fac predicții. Pe mine mă nemulțumește și faptul că acum, la momentul la care discutăm, s-a recoltat foarte puțin din zona de sud-est, unde am fost și foarte afectați de secetă. Cu toate astea, vedem niște cotații de preț nesatisfăcătoare, ca să nu spun altfel.


Fermierii ies decapitalizați. Cu o producție medie de 5 - 6 tone, pentru cei care au făcut tehnologii și au investit 3.000 - 3.500 de lei pe hectarul de porumb, în condițiile unei presiuni a prețului arendei din ce în ce mai mare, tocmai pentru a păstra terenul arabil, fermierii vor avea clar probleme în înființarea culturilor din această toamnă”, a declarat Emil Dumitru în exclusivitate pentru agro.basf.ro.

Mergi sus