BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Raportul Comisiei Europene este clar: dimensiunea redusă și productivitatea scăzută afectează valoarea financiară a fermelor românești

5 nov. 2018

EDITORIAL: Avem un potențial uriaș de creștere. Cum putem face asta?

Un raport al Comisiei Europene publicat recent, care are la bază datele finale pentru 2015 și cele preliminare pentru 2016, arată ceea ce mulți specialiști bănuiau, dar nu era foarte clar în cifre: valoarea financiară medie a activelor unei ferme din România este de sub 100.000 de euro. Noi, alături de bulgari, avem cele mai puțin valoroase ferme din Uniunea Europeană (UE).

Spre comparație, cele mai valoroase ferme, din Danemarca și Olanda, valorează de circa 25 de ori mai mult. Cauzele sunt arhicunoscute: dimensiune medie redusă, fragmentare, eficiență slabă a producției. Toate acestea apar pe fondul investițiilor reduse în sisteme de irigații, în tratamente de calitate și în creșterea eficienței.

Soluțiile? Ele se văd destul de clar în enumerarea problemelor de mai sus și ar trebui să vină odată cu maturizarea pieței. Cu cât crește numărul de jucători care să înțeleagă bine mecanismele unei piețe dezvoltate, așa cum sunt cele din Centrul și Estul Europei, cu atât vom vedea mai rapid o creștere a valorii adăugate în agricultura românească.

Valoarea activelor fermelor, cea mai mică din UE

În medie, fermele daneze și olandeze dețin cele mai valoroase active din Uniunea Europeană: 2,49 milioane de euro, respectiv 2,38 milioane. Potrivit raportului, aceasta reflectă atât valoarea mare a rentelor plătite, dar și importanța strategică a acestui sector pentru economia respectivă, ceea ce implică investiții masive în cele mai noi tehnologii.

De cealaltă parte, fermele din România și Bulgaria au cele mai mari valori medii, de sub 100.000 de euro. Motivul? Investițiile sunt mici, de cele mai multe ori, iar dimensiunea lor economică este redusă. În plus, prețul foarte mic al terenurilor contribuie și el la reducerea valorii.

Valoarea netă adăugată

Mai mult de atât, potrivit raportului respectiv, valoarea netă adăugată (venitul brut minus costurile de depreciere), un indicator al eficienței financiare, este de 4.500 de euro anual în cazul fermelor românești, de aproape 14 ori mai mică decât în cazul fermelor daneze.

Astfel, Polonia, România și Slovenia au cele mai mici valori din UE: 6.000, 4.500 și 3.300 de euro pe an. Motivul? O spune Comisia Europeană: fermele sunt orientate către o agricultură mai puțin intensivă și mai puțin productivă. Media europeană este de 18.600 de euro, deci România stă de circa patru ori mai prost decât această valoare.

Cele mai mari valori, logic, le înregistrează Danemarca, Olanda și Luxemburg, cu 61.800 de euro, 51.000 de euro and 40.300 de euro. Putem spune astfel, fără să greșim prea mult, că valoarea netă anuală a unei ferme din Danemarca este apropiată de valoarea activelor deținute de o fermă din România.

Potențial este uriaș, dar unde sunt banii?

Practic, deși România are un potențial agricol uriaș, valorile financiare sunt cele mai mici din UE. Explicația este simplă: valoarea adăugată vine din eficiență, din modul în care fermierul reușește să producă cât mai mult și mai bine, dar și din cum reușește să-și vândă marfa în condiții cât mai bune, la prețuri cât mai avantajoase.

Soluția la prima problemă pare simplă, dar nu este: investițiile. De cele mai multe ori, cele mai noi tehnologii sunt mai eficiente decât cele vechi, ceea ce se înseamnă o producție mai mare și mai bună calitativ, cu costuri mai mici. Rezolvarea celei de-a doua probleme presupune ca fermierul să fie bine informat despre prețurile care se practică la nivel global și local, despre mecanismele pieței, dar să știe bine când trebuie să-și vândă marfa și cui pentru a obține cel mai bun preț.

Cele două soluții sunt foarte strâns legate între ele, pentru că fără obținerea unui profit cât mai mare, desigur că nu există bani și pentru a face investiții și a deveni tot mai eficient în fiecare an. Fără a găsi soluțiile, acestea rămân două probleme care se susțin una pe cealaltă și creează un cerc vicios din care este tot mai greu de ieșit.

Dinu Boboc este un jurnalist cu peste 14 ani de experiență. De-a lungul timpului, a semnat pentru publicații de renume, precum Business Standard, TVRinfo.ro, Evenimentul Zilei și revista Capital. În prezent, Dinu semnează articole pentru agenția News.ro. Ține permanent legătura cu fermieri, traderi și autorități pentru a avea mereu o imagine clară și obiectivă asupra sectorului agricol românesc.

Mergi sus