BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Totul despre cultura de mazăre de câmp: de la înființare la recoltare

6 feb. 2019

Vezi care sunt cerințele: factorii de mediu, cum înființezi cultura de mazăre în câmp, ce boli, buruieni și dăunători o amenință și ce trebuie să ai în vedere la recoltare

Mazărea de câmp (Pisum arvense L.), cunoscută și sub numele de mazăre furajeră, este cultivată în special pentru furajarea animalelor, deoarece nu are cerințe mari față de sol și poate fi o recoltă profitabilă.

Pentru furaj sunt folosite boabele mature, care au un conținut ridicat de proteine, calciu și vitamine. Acestea intră în compoziția unor nutrețuri pentru animalele crescute în sistem industrial, precum pui pentru carne, găini pentru ouat sau porci și bovine pentru îngrășat.

  • Cerințe pentru factorii de mediu
  • Înființarea culturii
  • Buruieni, boli, dăunători și combatere
  • Recoltarea

Cerințe pentru factorii de mediu

Mazărea furajeră este o bună plantă premergătoare pentru majoritatea culturilor, iar pentru a obține o recoltă bogată trebuie să îi asiguri factorii propice de mediu: sol, temperatură, lumină și umiditate.

Sol

Mazărea preferă solurile cu textură nisipo-lutoasă sau luto-nisipoasă, permeabile și cu o bună capacitate de reținere a apei. Cultura se va dezvolta rapid într-un sol bogat în nutrienți, spre deosebire de solurile argiloase și acide.

Dacă vrei să obții o cultură profitabilă de mazăre de câmp, folosește produsele BASF pentru combaterea bolilor și dăunătorilor.

Temperatură

Mazărea este o plantă rezistentă la frig și poate fi însămânțată primăvara foarte devreme. Pentru a germina, mazărea cu bob neted are nevoie de o temperatură de 1-2 grade Celsius, iar cea cu bob zbârcit, de 4-5 grade Celsius.

Plantele abia răsărite suportă chiar și temperaturi ușor negative, dar temperatura optimă pentru creștere se încadrează între 15 și 18 grade Celsius.

În general plantele fructifică foarte bine la temperaturi de pana la 25 de grade Celsius. Dacă se depășește această temperatură în perioada de fructificare o perioada lunga de timp, exista riscul ca florile sa nu mai lege iar boabele sa se maturizeze prea repede.

Lumină

Mazărea are nevoie de puțină lumină (7-8 ore) în perioada de creștere vegetativă. Pentru o dezvoltare optimă în perioada de înflorire și fructificare, planta trebuie să fie expusă o perioadă mai lungă la lumină, peste 7 ore.

Umiditate

Mazărea are nevoie de umiditate moderată în perioada de fructificare, de aproximativ 75-80% din capacitatea de câmp. În anii secetoși este recomandată irigarea, dar nu în exces, deoarece se pot forma bălți care duc la putrezirea rădăcinilor.

Udările trebuie efectuate seara sau dimineața, ca să nu existe riscul de ardere a plantelor - combinația de temperaturi ridicate cu multă umiditate poate deprecia cultura de mazăre. Este foarte important să se asigure necesarul apei în trei perioade: creșterea intensă, înflorit și formarea păstăilor.

Înființarea culturii

Mazărea de câmp are avantajul că poate fi semănată și extratimpuriu. Astfel, semănatul se poate face atât toamna, folosind soiuri rezistente la temperaturi scăzute, cât și primăvara timpuriu.

Toamna se seamănă în zonele în care temperaturile din timpul iernii nu scad sub -14 grade Celsius la nivelul solului. Semințele trebuie semănate înainte ca solul să înghețe, deoarece plantele sunt mai rezistente în primele faze de vegetație.

Primăvara, cultura de mazăre se recomanda a fi înființată în primă urgență, primăvara cât mai devreme când solul s-a zvântat și permite pregătirea terenului și semănatul, de obicei la începutul lunii martie. Întârzierea semănatului duce la pierderi importante de producție .

Culturi premergătoare

Mazărea va crește foarte bine după culturi care părăsesc terenul devreme și permit o lucrare timpurie și corectă a solului, conform lucrării ”Agrotehnica – transformarea modernă a agriculturii”, publicată în 2011 de prof. univ. dr. Mihai Berca. Cele mai bune rezultate se obțin după cerealele păioase și unele culturi prăsitoare care părăsesc terenul devreme și îl lasă fără buruieni.

În România, mazărea este cel mai des cultivată după: porumb, floarea-soarelui, cartofi și rapiță. După cultura de mazăre pot fi plantate majoritatea plantelor, deoarece aceasta lasă un sol bogat în azot.

Fertilizarea

După recoltarea culturii premergătoare, când se lucrează pământul pentru mazăre, este recomandat să se aplice o fertilizare de bază cu îngrășăminte fosfatice și potasice, înainte de arătură.

Lucrările solului

În cazul mazării de toamnă trebuie să fie efectuate lucrări de arat imediat după recoltarea culturii precedente. Acestea se vor face la 20-22 de centimetri adâncime, iar după câteva zile se va semăna. Dacă este un an secetos, terenul trebuie tăvălugit înainte de semănare.

Pentru mazărea de primăvară, pământul trebuie arat toamna la 22-25 de centimetri. Primăvara, înainte de semănare, se execută lucrări cu discul și combinatorul pentru pregătirea foarte bună a patului germinativ.

Semănatul

Mazărea furajeră se seamănă cu o normă de 200-220 kg de semințe pe hectar. Trebuie respectată o distanță între rânduri de 12,5 centimetri și o adâncime de semănat de 5-6 centimetri, conform Tratatului de legumicultură, publicat în 2004 sub coordonarea prof. univ. dr. Ruxandra Ciofu.

Buruieni/Boli/Dăunători și combatere

Pentru a obține o cultură profitabilă de mazăre de câmp, este important să fie aplicate măsuri de combatere atât a buruienilor cât și a bolilor și a dăunătorilor care pot afecta calitatea culturii și a recoltei.

Buruieni

Buruienile pot afecta calitatea culturii deoarece preiau elementele nutritive din sol care ajută la dezvoltarea plantelor de mazăre. Iată ce buruieni pot să apară în cultura de mazăre de câmp și cum pot fi combătute:

  • Șopârlița (Veronica hederifolia): are o tulpină ramificată și târâtoare iar frunzele păroase cu formă lobată; buruiana germinează la temperaturi de 2-3 grade Celsius și înflorește primăvara-vara;
  • Pungulița (Thlaspi arvense): are o tulpină care poate ajunge la 40 cm înălțime iar prin frecarea frunzelor este răspândit un miros de usturoi; semințele pot supraviețui în sol până la 15 ani; epoca de germinare este primăvara iar perioade de înflorire este atât în mai, cât și toamna;
  • Rocoina (Stellaria media): are tulpina târâtoare sau ascendentă și se dezvoltă în solurile bogate în azot și bine aprovizionte cu apă; germinează și înflorește tot anul;
  • Zârna (Solanum nigrum): are rădăcina pivotantă scurtă și este răspândită în toate zonele țării; semințele pot supraviețui chiar și 35 de ani în sol și preferă solurile bogate în azot; germinează primăvara târziu și înflorește în iunie/iulie sau toamna;
  • Sugelul puturos (Lamium purpureum): rădăcina buruienii este pivotantă și pătrunde profund în sol iar tulpina poate ajunge la o înălțime de un metru, cu ramuri ascendente și internoduri inferioare foarte lungi; germinează atât toamna, cât și primăvara iar dacă vremea este blândă, înflorește aproape tot anul.
Vezi cum arată, ce pagube pot produce și care sunt metodele optime de combatere pentru buruienile, bolile și dăunătorii plantelor de cultură. Accesează Ghidul Interactiv de Boli, Buruieni și Dăunători .

Combaterea buruienilor

Pentru combaterea buruienilor, îți recomandăm trei ierbicide eficiente: Corum®, Basagran® SL și Pulsar® 40.

Corum® este un erbicid pe bază de două substanțe active, bentazon și imazamox. Bentazonul are acțiune prin contact cu impact asupra procesului de fotosinteză, fiind absorbit prin frunze și alte organe verzi iar imazamoxul este preluat de către plante până la nivelul zonelor de creștere unde blochează sinteza aminoacizilor esenţiali, responsabili de creșterea și diviziunea celulară, fiind absorbit de plante în special prin frunze, dar și prin rădăcini.

Produsul are un spectru larg de combatere a buruienilor dicotile și a unor buruieni monocotile. Pentru eficacitate maximă, Corum® trebuie aplicat în primele stadii de vegetație ale buruienilor, de la stadiul de cotiledoane, până la stadiul de 4 frunze adevărate.

Descarcă broșura erbicidului Corum® de aici .

Basagran® SL este un erbicid pe bază de bentazonă, care are acţiune de contact, cu impact asupra procesului de fotosinteză, fiind absorbit prin frunze și alte organe verzi. Efectul este vizibil după aproximativ 2 zile, manifestat prin îngălbenirea buruienilor sensibile și apoi necrozarea lor.

Basagran® SL trebuie aplicat în perioada de postemergența a culturii. Buruienile trebuie să fie răsărite și să se afle în faza de 2-4 frunze. Este recomandat ca tratamentul să se realizeze când temperatura aerului este mai mare de 150 C și umiditatea aerului mai mare de 40%.

Poți descărca broșura produsului Basagran® SL de aici .

Pulsar® 40 este un erbicid pe bază de imazamox, din grupa imidazolinonelor. Substanţa activă, imazamox, este preluată de plante în special prin frunze, dar și prin rădăcini. Datorită activității reziduale la nivelul solului, produsul Pulsar® 40 asigură combaterea buruienilor în curs de răsărire și a unui nou val de buruieni. Plantele mor la 7-14 zile de la aplicare.

Pentru cultura de mazăre, erbicidul se aplică postemergent timpuriu, în momentul în care buruienile dicotiledonate anuale sunt în faza de 2-4 frunze, iar cele monocotiledonate anuale în faza de 1-3 frunze până la înfrățire.

Poți descărca eticheta produsului Pulsar® 40 de aici .

Boli

Mazărea poate fi atacată de o varietate de boli, iar printre cele mai dăunătoare se numără mana mazării și putregaiul cenușiu, care, dacă nu sunt prevenite sau tratate la timp, pot duce la moartea plantei.

  • Mana mazării (Perenospora viciae sp.pisi): este o boală cauzată de ciuperca Peronospora viciae, care poate afecta planta încă din faza de plăntuță; semnele pot fi observate pe frunze și păstăi, unde apar pete de decolorare și spori sub forma unui puf de culoare gri sau violet.
  • Fuzarioza (Fusarium spp.): semnele pot fi observate la nivelul vaselor lemnoase și al frunzelor. Vasele din interiorul rădăcinilor își schimbă culoarea în roșu sau maro, iar frunzele se îngălbenesc, se ofilesc și necrozează.

  • Rugina mazării (Uromyces pisi): apare în perioada înfloririi, iar atacul se poate observa prin apariția unor pete mici și galbene pe frunze. Dacă boala avansează, frunzele și tulpina se vor usca.

  • Antracnoza mazării (Ascochyta pisi): ciuperca apare dacă umiditatea și temperaturile sunt ridicate și există o cantitate ridicată de apă la baza plantelor. Semnele bolii pot fi identificate după apariția unor pete maro deschis, cu margine maro închis.

  • Putregaiul cenușiu la mazăre (Botrytis cinerea): ciuperca se dezvoltă la o temperatură curinsă între 5 și 15 grade Celsius și o umiditate de peste 95%. Apar pete de decolorare pe frunze, tulpini și păstăi; dacă sporii se dezvoltă rapid, planta va putrezi și va muri.
  • Septorioza mazării (Septoria pisi): ciuperca atacă mai întâi frunzele bazale și apoi pe cele mature, tulpinile și păstăile. Apar leziuni circulare, galbene, acoperite cu puncte negre.

  • Putregaiul alb la mazăre (Sclerotinia spp.): ciuperca apare în condiții de umiditate ridicată și poate fi identificată prin prezența leziunilor cu aspect umed de pe frunze și tulpini;

  • Făinarea la mazăre (Erysiphe pisi): primele semne ale infestației sunt zonele decolorate care apar pe partea superioară a frunzelor mature; ulterior, apare un puf alb.

Combaterea bolilor

Pentru combaterea bolilor îți recomandăm noul fungicid Dagonis® , care este foarte eficient deoarece combină proprietățile a două substanțe active: fluxapiroxad și difenoconazol. Cele două substanțe active sunt complementare și combinația lor asigură un control de lungă durată asupra unui spectru larg de boli.

Pentru mazăre se recomandă maximum un tratament (2 litri/hectar) pe perioada de vegetație, respectiv de la 5 frunze până la maturitatea boabelor (boabe uscate ce capătă culoarea caracteristică soiului).

Dăunători

Mazărea poate fi atacată de numeroși dăunători care pot duce la compromiterea culturii. Dintre cei mai periculoși menționăm tripsul, gărgărița mazării și păduchele verde.

  • Tripsul mazării (Kakothrips robustus): tripsul înțeapă organele plantelor de mazăre, afectând astfel creșterea, înflorirea și fructificarea plantelor;
  • Gărgărița mazării (Bruchus pisorum): aceasta se hrănește cu boabele de mazăre, iar la sfârșitul verii se retrage și lasă în urmă găuri circulare;
  • Molia păstăilor de mazăre (Cydia nigricana): larvele moliei intră în păstăi și se hrănesc cu boabele, ca mai apoi să lase în urmă excremente;
  • Musca minieră la mazăre (Liriomyza huidobrensis): omizile atacă plantele care se află în stadiul de răsad și adulții creează orificii de hrănire pe frunzele de masă, unde pot apărea ciuperci;
  • Păduchele verde al mazării (Acyrthosiphon pisum): atacă frunzele, lăstarii, florile și păstăile și lasă în urmă secreții lipicioase;
  • Gărgărița frunzelor de mazăre (Sitona lineatus): atacă plantele în lunile aprilie-iunie și consumă nodozitățile fixatoare de azot.

Combaterea dăunătorilor

Pentru a combate insecte dăunătoare din cultura de mazăre, îți recomandăm să folosești insecticidul Fastac® Active . Acesta este un piretroid de sinteză cu acțiune prin contact și digestie.

Fastac® Active are un efect rezidual bun pe suprafața frunzelor și este rezistent la apă, dacă produsul s-a uscat înainte să plouă. Acesta trebuie aplicat la avertizare, la apariția larvelor sau adulților sau dacă pragul economic de dăunare a fost depășit.

Se pot face maximum două tratamente la o distanță de 10 zile pentru mazăre. Deoarece nu este un produs sistemic, este necesar să asiguri o cantitate mai mare de apă pentru acoperirea unei suprafețe mai mari cu tratament.

Poți descărca eticheta insecticidului Fastac® Active de aici.

Recoltarea

Recoltarea depinde de modul de utilizare a plantelor. Astfel, dacă boabele vor fi folosite pentru furajarea animalelor, recoltarea va începe în momentul în care boabele au ajuns la maturitatea deplină specifică soiului.

Pentru a obține o cultură profitabilă de mazăre de câmp, este important să se înființeze cultura într-un loc care oferă factorii de mediu optimi și mai apoi să se aplice metode de combatere a dăunătorilor și bolilor pentru a păstra calitatea și cantitatea producției.

Mergi sus