Comisia Europeană vrea ca 25% din terenurile agricole să fie utilizate ecologic până în 2030
29.03.2021
Cum stă România la acest capitol
Comisia Europeană va acorda în noua Politică Agricolă Comună o susținere importantă agriculturii ecologice, având scopul de a crește la 25% procentul terenurilor folosite pentru agricultura ecologică. Comisia a prezentat un nou plan de acțiune în acest scop, în care propune o serie de măsuri menite să stimuleze atât cererea, cât și creșterea încrederii consumatorilor.
Măsurile din planul de acțiune vizează: o mai bună informare și promovare a agriculturii și consumului de produse ecologice, stimularea utilizării acestor produse, prevenirea fraudelor și creșterea trasabilității acestor produse.
De asemenea, Comisia dorește ca până în 2030 agricultura ecologică să se facă pe un sfert din totalul terenurilor agricole, pentru a crește biodiversitatea, gradul de bunăstare al animalelor și reziliența fermierilor, conform recomandărilor cuprinse în Pactul Verde European. Planul de acțiune cuprinde 3 de măsuri structurate în jurul a 3 axe - stimularea consumului, sporirea producției și îmbunătățirea în continuare a sustenabilității sectorului, pentru a asigura o creștere echilibrată a acestuia.
Suprafața cultivată ecologic din România e de 4 ori mai mică decât media europeană
Totuși, între țările membre UE există mari diferențe în privința ponderii terenurilor agricole folosite în acest scop. Diferențele variază de la 0,5% la mai mult 25%. Pentru a reduce aceste diferențe, planurile naționale de acțiune vor veni în completarea planurilor strategice din cadrul Politicii Agricole Comune. La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 8,5% din suprafața agricolă este cultivată ecologic. Până la adoptarea acestui plan, se estima că UE ar atinge un procent de cel mult 18% până în 2030. Planul prezentat în această săptămână de Comisie are rolul de a stimula creșterea până la un procent de 25%.
România este în partea de jos a clasamentului, având doar 2,4% din suprafața agricolă ocupată de agricultura ecologică, de aproape patru ori mai puțin decât media europeană. ”Sunt diferențe mari între veniturile fermelor, în funcție de dimensiuni. Fermele cu suprafețe sub 20 ha au venituri mult mai mici și sunt dependente într-o mare măsură de condițiile climatice. Fermierii sunt slab organizați, iar relațiile dintre ei și comercianți sunt inegale, astfel că agricultorii respectivi nu beneficiază de oportunități de a-și vinde produsele”, a precizat Mihaela Luca, manager de programe în cadrul Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene, citată de Agerpres.
