BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Criza alimentară globală, în creștere. Noi presiuni, din cauza pandemiei

15 mai 2020

Editorial: De ce depinde șansa asigurării securității alimentare pentru români

Peste 135 de milioane de oameni din 55 de țări și regiuni ale lumii s-au confruntat, anul trecut, cu situații de nesigurață alimentară acută, potrivit Raportului global 2020 privind crizele alimentare, publicat în luna aprilie 2020 de către rețeaua de informații privind securitatea alimentară (FSIN), condusă de Organizația pentru Alimentație și Agricultură FAO-ONU.

Raportul prezintă o evaluare anuală a stării de înfometare a populației din 55 de țări vulnerabile și a factorilor de risc de insecuritate alimentară acută și malnutriție, precum și o prognoză pe termen scurt a crizei alimentare, analizele fiind realizate de 16 organizații globale și regionale din domeniul securității alimentare.

Majoritatea persoanelor aflate în risc alimentar major se găsesc în zone precum Africa (73 milioane), Orientul Mijlociu (43 de milioane), America Latină și Caraibe (18,5 milioane).

În topul cauzelor crizelor alimentare și ale înfometării populației se numără conflictele, schimbările climatice și șocurile economice, determinate inclusiv de pandemii.

Temerile populației și aprovizionarea excesivă duc la acutizarea crizelor și risipelor alimentare

În contextul pandemiei COVID 19 care continuă să producă perturbări semnificative ale condițiilor de producție și de valorificare din domeniul alimentar, datele relevate în raport devin cu atât mai importante cu cât, la cele 135 milioane persoane afectate de insecuritate alimentară acută, în anul 2019 s-au adăugat alte 183 de milioane de persoane care prezentau diferite grade de stres legat de asigurarea securității alimentare.

Având în vedere experiența internațională din perioada de început a pandemiei COVID 19, atunci când consumatorii s-au aprovizionat în mod excesiv cu anumite produse alimentare, ceea ce a condus la creșteri rapide ale prețurilor alimentelor și la o accesibilitate selectivă, numărul persoanelor stresate din cauza insecurității alimentare s-a aflat în creștere, la nivel mondial. Asociat faptului că, urmare a aprovizionării excesive, s-a produs o risipă alimentară suplimentară, determinată de deprecierea calității produselor și de expirarea termenului de valabilitate a acestora, devine cu mult mai complexă dimensiunea implicațiilor pandemiei COVID-19 asupra securității alimentare mondiale, în anul 2020 și nu numai.

În condițiile în care economiile naționale și globale suferă pierderi importante de bugete din cauza pandemiei, cu efecte inclusiv asupra intensității susținerii sectorului agro-alimentar, apar numeroase semne de întrebare atât cu privire la evoluția prețurilor produselor alimentare (prețurile de cost și la raft), cât și cu privire la disponibilitatea și accesul populației la alimente.

Eforturile fermierilor, procesatorilor și ale statului sunt esențiale pentru a depăși efectele negative ale crizei

La nivel global, se poate face apel la cooperarea între state, inclusiv cu privire la prevenirea eventualelor restricții și blocaje comerciale, astfel încât să fie evitate pierderile economice și populația să aibă la dispoziție necesarul de bunuri alimentare, pentru a fi diminuate șansele de adâncire a crizei alimentare în condițiile actualelor provocări climatice și pandemice.

La nivel național și local, alături de nevoia ca statul să protejeze și să consolideze lanțurile de valori alimentare regionale și locale, sunt esențiale eforturile pe care trebuie să le facă fermierii și procesatorii de a menține nota de fermitate în activitățile desfășurate și de a identifica soluțiile cele mai potrivite pentru a depăși și celelalte dificultăți, precum seceta și efectele anumitor restricții legislative recente privitoare la tehnologiile de producție.

Așadar, rămâne cert faptul că, în cea mai mare măsură, șansa asigurării securității alimentare pentru populația din România se bazează pe profesionalismul și pe performanțele fermierilor autohtoni, obligați în acest an să își desfășoare activitatea în condiții deosebit de dramatice.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Agricultura nu stă pe loc. #MulțumimFermierilor

Fermierii noștri au ales să continue activitatea. Ei nu pot spune ”stăm acasă”. Ei lucrează pentru noi toți. Pentru aceasta, le mulțumim din inimă!

Vezi cum îi putem ajuta

Revyluția a sosit!

Revysol®: descoperă noul triazol de la BASF

Mai multe detalii

Liga Profitabilității în cultura BASF

BASF premiază eficiența în agricultură. Mândrește-te cu rezultatele muncii tale, înscrie-te în Liga Profitabilității în Agricultură și noi îți răsplătim eforturile!

Participă și tu
Mergi sus