BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Polarizarea agriculturii românești. Semne și semnale

17 mar. 2021

Editorial: Ce poate face România pentru o bună ajustare structurală a fermelor

În raport cu obiectivele economice, de mediu și sociale ale viitoarei politici agricole comune și, în special, ale strategiei „Farm to Fork”, asociate țintelor legate de biodiversitate pentru anul 2030, România trebuie să stabilească în planul său strategic valori naționale explicite, luând în considerare situația sa specifică și ținând seama de recomandările adresate de Comisia Europeană.

Unul dintre capitolele delicate este cel legat de polarizarea structurii fermelor, în România înregistrându-se un număr foarte mare de exploatații individuale mici, care, preponderent, desfășoară o activitate de subzistență sau semi-subzistență și un număr redus de companii mari, capabile să atingă un nivel ridicat de performanță.

România are ferme multe, dar mici și ineficiente economic

Potrivit statisticilor europene, fermele cu dimensiuni foarte mici reprezintă aproximativ 93% din numărul total și gestionează aproximativ 30% din suprafața agricolă a României. Exploatațiile cu suprafețe medii și mari, cu un potențial competitiv cert, reprezintă doar 7% din numărul total al fermelor și gestionează 70% din suprafața agricolă a țării.

În România, 94,6% dintre fermele cu dimensiuni foarte mici produc mai puțin de 8 000 EUR producție standard, fapt care le situează în categoria fermelor de subzistență și semi-subzistență, în peste 99% dintre cazuri forța de muncă fiind formată din membri ai familiei.

În contextul celor prezentate mai sus, se înțelege clar faptul că este imperios necesar ca planul strategic al PAC din România să își concentreze prioritățile și intervențiile inclusiv asupra ajustării structurale a fermelor, astfel încât să se îmbunătățească viabilitatea fermelor mici. ”Unul dintre punctele asupra cărora România trebuie să își concentreze intervențiile este cel legat de îmbunătățirea viabilității fermelor cu venituri mai mici, în special a fermelor mai mici, fiind necesară atât promovarea ajustării structurale a acestora printr-o distribuție mai direcționată, mai echitabilă și mai eficientă a plăților directe, cât și prin aplicarea sistemului complementar de sprijin redistributiv al veniturilor pentru durabilitate și plata cu sumă rotundă pentru micii fermieri. Distribuția îmbunătățită a plăților directe ar trebui să ia în considerare contribuția sprijinului veniturilor la dezvoltarea zonelor rurale”, arăta Comisia Europeană, în documentul care include recomandările transmise României, la finalul anului 2020.

Să fii fermier. Cea mai importantă meserie din lume

Să fii fermier. Cea mai importantă meserie din lume

Trăim cel mai provocator moment din istoria agriculturii. Dar și cel care ne oferă cele mai mari oportunități.

Fii un fermier informat!

Fii un fermier informat!

Serviciile mele: gestionează rapid și ușor abonările la newslettere și alte comunicări prin SMS. Vei primi astfel informații personalizate din partea noastră.

Lipsa implicării statale poate amenința tranziția spre o agricultură sustenabilă

Polarizarea structurii fermelor din România determină, între altele, o slăbire considerabilă și o fragmentare a accesului la sistemul de cunoaștere științifică și inovare agricolă, ceea ce poate avea consecințe dramatice, în condițiile accentuării și diversificării factorilor limitativi în producția de alimente. ”Astăzi, pe fondul unei cereri mondiale sporite de hrană, fermierii trebuie să facă față unui număr tot mai mare de provocări, începând de la cele determinate de schimbările climatice și până la cele care reprezintă consecințe ale unor crize, precum actuala criză sanitară mondială. În condițiile menținerii unui număr exagerat de ferme de subzistență, slab dotate tehnic și necapitalizate, inevitabil apare pericolul neparticipării agricultorilor la actul de valorificare a rezultatelor cercetărilor științifice de profil. Astfel, chiar dacă fermierii au o tot mai mare nevoie de informații tehnice, în lipsa unor intervenții statale ferme și precise pentru ajustarea structurală a agriculturii românești, în următorii ani vom putea asista la o limitare dramatică a capacității de tranziție către o agricultură sustenabilă”, atrăgea atenția Prof. univ. dr. Benone Păsărin, cadru didactic la UȘAMV Iași și membru al Grupului Operativ Mondial pentru Securitate și Siguranță Alimentară FAO-ONU.

În următoarea perioadă de programare din cadrul noii PAC, rămâne de văzut cum vor fi evitate neajunsurile actuale și dacă, prin prevederile planului său național strategic, România va reuși să susțină creșterea investițiilor în cunoaștere științifică și inovare agricolă, inclusiv ca urmare a reașezării structurii fermelor și a sporirii apetitului fermierilor pentru formare și transfer de cunoștințe de specialitate.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Mergi sus