Rolul perdelelor forestiere în protejarea culturilor agricole
15.07.2019
Editorial: Care este legătura dintre perdelele forestiere și performanțele agricole
Despre importanța gestionării echilibrate a terenurilor agricole se vorbește tot mai intens, inclusiv din cauza accentuării și în țara noastră a caracterului extrem al manifestărilor climatice, cu efecte negative majore asupra rezultatelor productiv-financiare din agricultură. Atât specialiștii din domeniul cercetării agricole, cât și fermierii atrag atenția asupra faptului că, pentru realizarea performanțelor agricole durabile, programele de cercetare și inovație din agricultură sunt incomplete fără capitolele Irigații și Perdele forestiere de agro-protecție.
Dacă pe segmentul de irigații s-au înregistrat anumite progrese, prin realizarea recentelor investiții în refacerea infrastructurii principale (stații de pompare a apei, canale principale de irigații, etc), nu se poate spune același lucru despre crearea perdelelor forestiere de protecție a suprafețelor agricole.
”Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) apreciază că perdelele forestiere de protecție a terenurilor agricole denotă gradul de dezvoltare a agriculturii unei țări. Perdelele forestiere au un rol important în protejarea culturilor agricole împotriva secetei, eroziunii şi alunecărilor de teren. Conform studiilor efectuate în diverse state de pe mapamond, efectul perdelelor forestiere conduce la un spor mediu de recoltă de 15%. În România, în condiții de secetă moderată, în Bărăgan s-au obținut cu 43% mai mult grâu de toamnă, cu 61% porumb ştiuleți şi cu 28% floarea-soarelui. Aceste rezultate reprezintă efectul influenței exercitate de perdele asupra reducerii semnificative a vitezei vântului în câmpul protejat. În condițiile irigării, perdelele forestiere măresc transpirația productivă cu 13% și recolta cu până la 30% față de câmpurile irigate, dar neprotejate cu perdele. De asemenea, se micșorează cu 17% consumul de apă la tona de masă vegetală produsă, ceea ce înseamnă reducerea normei de irigat, deci costuri mai mici. Suplimentar, sunt evitate efectele secundare asociate irigării prin aspersiune – sărăturarea și înmlăștinirea – reducerea vitezei vântului conducând la îmbunătățirea calității irigării”, arăta MADR.
Perdelele forestiere au beneficii multiple
Potrivit datelor oficiale, pe teritoriul României, care cuprinde 237.500 kilometri pătrați (58,7 milioane de acri), varietatea de peisaje este foarte bine proporționată, respectiv 36% Munții Carpați și Subcarpații, 34% dealuri și subdealuri, 30% câmpii. Dar, conform specialiștilor din domeniu, aproximativ 43% (6,4 milioane de hectare) din cele 14,963 milioane ha de terenuri agricole impun protejarea culturilor agricole împotriva secetei, eroziunii şi alunecărilor de teren.
Perdelele forestiere au un rol important în realizarea respectivei protecții, fiind recomandat ca acestea să se realizeze în 4-5 rânduri, pe o lățime de până la 30 m, alternând arborii de talie înaltă, cei de talie mijlocie și arbuștii. În ceea ce privește efectele benefice asupra culturilor agricole, aceiași specialiști evidențiază faptul că, pe lângă sporul de producție de 10-20%, se adaugă producția directă de lemn, nectar, fructe, efective sporite de vânat, specii valoroase pentru biodiversitatea habitatelor agro-silvice.
De asemenea, se realizează ameliorarea microclimatului, diminuarea poluării difuze datorată activităților din agricultură, prin valorificarea nitriților și nitraților din levigat de către arbori, reducerea semnificativă a poluării fonice și chimice produse de autovehicule, creșterea biodiversității habitatelor agricole și a categoriei de bonitare a fondului de vânătoare, perdelele forestiere asigurând adăpost pentru numeroase specii ale florei și faunei sălbatice. ”România a fost printre țările avansate din lume în ceea ce priveşte dezvoltarea unor sisteme naționale de perdele forestiere de protecție. Până în anii 1961-1962, când perdelele forestiere au fost defrişate în cea mai mare parte şi abandonate ca obiectiv major de investiții, România a deținut prioritatea mondială în domeniu, deoarece Planul de perdeluire a Bărăganului, din 1906, a precedat cu 39 de ani Planul Roosevelt de perdeluire a câmpurilor din vestul SUA şi cu 42 de ani Planul de transformare a naturii din URSS, din 1948”, notau reprezentanții MADR.
Regrese și progrese
În perioada 1962 -1990, realizarea perdelelor agro-forestiere a cunoscut un important regres în România, fiind defrișate mii de hectare de perdele de protecție și renunțându-se la plantări, din cauza faptului că o suprafață însemnată de teren ar fi fost scoasă din categoria arabil, ceea ce nu convenea conducerii țării care își stabilise ținta de 10 milioane ha teren arabil.
Totuși, la nivelul anului 1990, în România, peste 2,2 milioane hectare erau amenajate în sistem agricol conservativ, parte a acestuia incluzând și existența perdelelor ago-forestiere. Modelul după care erau organizate respectivele suprafețe agricole este, încă, păstrat în cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului „Mircea Moțoc” Perieni, județul Vaslui.
Rezultatele aplicării în complex a măsurilor de combatere a eroziunii solului și a progreselor din genetică și tehnologie se pot reflecta în evoluția producției de grâu. De exemplu, în zona de influență a SCDCES Perieni-Vaslui, acolo unde versanții au început a fi protejați de perdelele forestiere, producțiile medii au evoluat, timp de 40 de ani, de la 800 kg grâu/ha la peste 6,5 t grâu/ha, pe suprafețe de aproximativ 500 ha.
În anii 2000, din diverse motive, deja pe aproximativ 95% din cele 2,2 milioane hectare se renunțase la aplicarea soluțiilor de organizare antierozională a teritoriului şi de exploatare agricolă durabilă. Nu s-a ținut cont nici de cheltuiala enormă realizată până atunci din banii tuturor românilor și nici de pagubele economico-sociale ulterioare.
Care sunt perspectivele în privința perdelelor forestiere
Pe fondul apariției necesității de a lupta împotriva calamităților naturale și de a dezvolta silvicultura, a fost relansată ideea de realizare a perdelelor de protecție, în anul 2002 fiind adoptată Legea perdelelor forestiere de protecție.
La ora actuală, potrivit cercetătorilor de specialitate, aproximativ două treimi din suprafața agricolă a României trebuie protejată prin perdele forestiere. În această perioadă, în țara noastră există un cadru tehnic legislativ complet pentru crearea perdelelor forestiere de protecție. Rămâne să fie rezolvate problemele legate atât de voința proprietarilor de teren de a aloca o anumită suprafață pentru plantări, cât și de aspectele birocratice și tehnice privind accesarea fondurilor și aprovizionarea pentru realizarea acestor investiții.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 23 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul north_east Matinalului Agrar , din fiecare duminică la north_east Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
