BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Securitatea alimentară și situațiile de criză prelungite

10 mar. 2020

Editorial: Ce răspunsuri caută autoritățile și fermierii la provocările legate de securitatea alimentară

Încă din urmă cu un deceniu, la nivel înalt, experții internaționali semnalau problema identificării celui mai adecvat cadru de reacție la una dintre cele mai grave manifestări ale unor crize prelungite, respectiv insecuritatea alimentară.

Comisia pentru securitatea alimentară mondială (CFS) din cadrul FAO-ONU, în sesiunea din octombrie 2010, a arătat faptul că situațiile de criză prelungite necesită o atenție specială, iar răspunsurile adecvate pentru aceste contexte diferă de cele necesare în crize pe termen scurt sau în contexte de dezvoltare non-criză.

Subiectul nesiguranței alimentare capătă tot mai multă greutate

De-a lungul anilor, pe aceeași temă, au urmat alte consultări, conferințe și forumuri globale, cele mai ample fiind cele din septembrie 2012 (Roma), aprilie 2014 (Addis Abeba) și octombrie 2015.

Comisia pentru securitatea alimentară mondială (CFS) și Comisia pentru securitatea alimentară și nutriția în crize prelungite (FFA) au stabilit un cadru de acțiuni necesare pentru îmbunătățirea securității alimentare și a nutriției populațiilor afectate sau cu risc de crize prelungite. Cadrul de acțiuni are caracter voluntar și este în concordanță cu Agenda de dezvoltare durabilă 2030, cuprinzând atât instrumente internaționale, cât și prevederi regionale, arată FAO.

În contextul actual, în care consultările și negocierile europene legate de structura Politicii Agricole Comune 2021-2027 se desfășoară pe fondul manifestării la nivel planetar a îngrijorărilor determinate de extinderea epidemiei de coronavirus (Covid-19), subiectul legat de nesiguranța alimentară și de subnutriție a căpătat valențe deosebit de sensibile.

Atât autoritățile, cât și fermierii caută soluții practice

În Uniunea Europeană, fermierii atrag atenția asupra faptului viitoarea PAC va trebui să demonstreze faptul că problematica a fost înțeleasă în toate dimensiunile sale și să includă strategii și măsuri prin care, în situații de criză prelungite, să se poată asigura cele patru dimensiuni ale securității alimentelor, respectiv disponibilitate, acces, stabilitate și stare nutrițională echilibrată a unui număr semnificativ de oameni. Concomitent, fermierii se află în căutarea soluțiilor de a așeza în matca echilibrului ambițiile, realismul și inovarea în agricultura europeană și se străduiesc să își dovedească dorința de continuitate în aplicarea și actualizarea practicilor agricole durabile, conștientizând imperativele acestei perioade de cotitură în domeniul producerii alimentelor.

În România, organizațiile profesionale susțin ideea că agricultura este un domeniu antreprenorial de importanță deosebită și așteaptă acțiuni energice din partea executivului de la Bruxelles și a guvernelor naționale, alături de colegii lor participând la eforturile menite să supună atenției oficialilor europeni și publicului larg problemele fermierilor, dar și posibilele soluții.

Ce măsuri propun fermierii din România

De exemplu, Asociația Producătorilor de Porumb din România, organizație profesională formată din producători agricoli și reprezentanți ai lanțului profesional agricol și din industria agroalimentară, în luna martie 2020 a trimis la Bruxelles patru reprezentanți la întâlnirea cu membrii „Platformei Europene Agricultură și Progres” pentru a organiza, la Parlamentul European, o serie de evenimente privind ameliorarea de precizie a plantelor și protecția culturilor agricole.

„Nu putem renunța la producția locală pentru a deveni dependenți de importuri de produse agroalimentare. Criza actuală generată de virusul covid-19 nu constituie decât o pledoarie pentru ca Uniunea să găsească un răspuns eficient la provocările legate de securitatea alimentară, utilizarea durabilă a resurselor naturale și creșterea economică. În același timp, se subliniază nevoia de inovație bazată pe știință și claritate, pentru un cadru de reglementare solid, ținând cont de realitatea și practicile agricole”, afirmă Cristina Cionga, director Afaceri Europene al APPR.

Asociat faptului că în ecuație intervin și efectele ieșirii Marii Britanii din blocul comunitar, rămâne de văzut cum va răspunde Uniunea Europeană provocărilor specifice legate de asigurarea securității alimentare a cetățenilor săi și, inclusiv, care vor fi politicile și acțiunile de prevenire, atenuare și recuperare precoce din nesiguranță alimentară și malnutriție, în crize prelungite.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Revyluția a sosit!

Revysol®: descoperă noul triazol de la BASF

Mai multe detalii

Profită de ofertele speciale BASF

Descoperă ofertele speciale și pachetele tehnologice BASF.

Vezi promoțiile BASF

Fii un fermier informat!

Serviciile mele: gestionează rapid și ușor abonările la newslettere și alte comunicări prin SMS. Vei primi astfel informații personalizate din partea noastră.

Abonează-te acum
Mergi sus