Mălura comună a grâului [Tilletia caries]

Mălura comună a grâului este o boală cu transmitere prin sămânță, provocată de ciuperca Tilletia caries, cunoscută pentru efectele sale asupra calității producției și a materialului de semănat. Patogenul se instalează timpuriu, odată cu germinarea, iar manifestările devin vizibile abia la formarea spicului, când boabele sunt complet compromise. În lipsa măsurilor preventive, boala poate persista ani la rând în fermă, prin contaminarea seminței și a echipamentelor agricole.

Ce este mălura comună a grâului [Tilletia caries]?

Mălura comună a grâului [Tilletia caries] este una dintre bolile care afectează întreaga plantă. Atacul nu se limitează la o porțiune izolată, ci influențează evoluția culturii din primele faze de vegetație până la formarea spicului. Din cauza modului în care se dezvoltă agentul patogen în țesuturile plantei, semnele vizibile apar târziu, când compromiterea boabelor este deja instalată.

Din perspectiva managementului fitosanitar, mălura comună trebuie privită ca o boală cu efecte extinse la nivel de cultură și de fermă. Prezența sa într-o solă ridică probleme legate de circulația seminței, de igiena spațiilor de depozitare și de traseul utilajelor folosite la semănat și recoltare. Boala nu produce doar pierdere de producție, ci și degradarea calității biologice a materialului destinat înființării unei noi culturi. Din acest motiv, este asociată frecvent cu un risc agronomic ridicat, deoarece poate afecta simultan cultura aflată în vegetație, recolta obținută și baza pentru sezonul următor.

Cum recunoști mălura comună a grâului?

Simptomele de mălură comună a grâului apar odată cu formarea spicului și afectează aspectul general al plantei. Cele infectate sunt mai scunde, au o colorație mai închisă și înspică mai devreme decât cele sănătoase. Spicele stau vertical, iar culoarea lor se menține verde-albăstruie mai mult timp.

Boabele mălurate sunt mai umflate, cu suprafața zbârcită, fără luciu, și prezintă o nuanță brună-deschis până la brun închis. În interior, sunt umplute cu o pulbere negricioasă formată din teliospori, care se eliberează ușor la strivire, însoțită de un miros caracteristic de pește alterat.

În cazul soiurilor aristate, aristele pot lipsi, din cauza fragilității accentuate. Comparativ cu mălura pitică a grâului, care reduce talia plantelor și afectează în special spicele deformate, forma comună determină simptome bine conturate, dar fără deformări ale structurii spicului. Din acest motiv, mălura comună a grâului este adesea considerată una dintre bolile întregii plante, deoarece compromite atât dezvoltarea vegetativă, cât și structura generativă.

Mălura comună a grâului afectează și alte culturi?

Mălura comună afectează în principal grâul. Pot apărea însă situații în care și alte cereale păioase, precum secara , să joace rol de purtătoare sau de gazde ocazionale. Apariția depinde de condițiile pedoclimatice, de rezerva de inocul din sol și de istoricul solei. Prezența agentului patogen nu are aceeași amploare la toate speciile, dar asocierea cu alte cereale păioase trebuie luată în calcul atunci când se analizează riscul de contaminare și persistența bolii de la un sezon la altul.

Transmiterea este aproape exclusiv prin sămânță infestată, dar și prin sol contaminat sau praf încărcat cu spori. Sursa principală de infecție rămâne materialul de semănat, iar prezența sporilor în sol poate menține presiunea bolii de la o cultură la alta. Praful purtat în timpul manipulării, transportului sau lucrărilor agricole poate contribui la răspândire. Prezența bolii în sole afectează standardele de calitate la livrare și valorificarea producției, mai ales în cazul grâului destinat panificație, unde deprecierea loturilor poate influența acceptarea la recepție și destinația recoltei.

De exemplu, într-o fermă unde, după un lot de grâu cu infecție, urmează o cultură de secară pe o solă cu istoric de contaminare, riscul de menținere a bolii rămâne prezent. Chiar dacă nivelul de manifestare nu este identic, prezența sursei de inocul în sol și pe sămânță menține riscul biologic activ. Legătura dintre sole, echipamente și materialul de semănat explică de ce mălura comună a grâului poate rămâne prezentă în fermă mai mult de un sezon și de ce impactul se vede nu doar în câmp, ci și la livrare, unde calitatea comercială a producției poate avea de suferit.

Combaterea mălurii comune a grâului cu produse BASF

Prevenirea infecției se bazează pe tratamentul seminței înainte de semănat. Fungicidele de la BASF sunt concepute pentru a proteja sămânța în fazele incipiente de vegetație, când patogenii pătrund și colonizează plantele tinere. Produsele dedicate tratamentului seminței acționează sistemic, reducând drastic viabilitatea teliosporilor prezenți pe suprafața boabelor.

Prin utilizarea unor tehnologii BASF de protecție a culturilor, fermierii pot integra măsuri preventive adaptate fiecărei ferme, cu accent pe igiena materialului semincer și continuitatea producției. Controlul bolilor transmise prin sămânță, precum mălura comună, rămâne o prioritate pentru fermele care urmăresc performanță agronomică și calitate superioară a recoltei. Prin identificarea corectă a bolii, aplicarea tratamentelor preventive și adoptarea practicilor agronomice adecvate, pierderile pot fi reduse și calitatea loturilor menținută la nivel ridicat.

Descoperă portofoliul de produse BASF pentru protecția seminței și managementul eficient al bolilor fungice în cultura grâului și al altor cereale păioase!

Mergi sus