BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Dereglări nutriție la rapiță: elemente necesare și aplicare

2 nov. 2021

Profitabilă și 100% mecanizată, cultura de rapiță este ușor de integrat în rotația culturilor și înregistrează o cerere crescândă, de la an la an.

Cu o mare tot mai mare cerere pe piață, rapița (Brassica napus L ssp. Oleifera D.C.) este o plantă care s-a adaptat cu succes condițiilor climatice din țara noastră. Originară din bazinul mediteranean și cultivată încă din Evul Mediu, rapița este o cultură care se întinde anual pe o suprafață de peste 400.000 de hectare. Utilizările acestei plante o fac foarte profitabilă pentru fermieri, iar printre beneficiile culturii se numără impulsionarea fertilității solului și combaterea eroziunii terenurilor aflate în pantă.

Cele mai populare zone pentru această cultură sunt țările din Europa Centrală și de Nord, iar uleiul obținut din semințele plantei este întrebuințat atât în domeniul alimentar, cât și în industria textilă sau în cea petrochimică. Cu un conținut de ulei al semințelor ce variază între 43 și 52%, respectiv cu un conținut de proteină care variază între 21 și 24%, rapița este una dintre plantele oleaginoase de top. Nu în ultimul rând, uleiul de rapiță este un aliat în lupta cu poluarea atmosferică, datorită prelucrării acestuia sub forma carburantului biodiesel, o soluția mai ecologică decât motorina.

Turtele și șroturile ce rezultă în urma uleiului de rapiță sunt utilizate în hrana animalelor, pentru aportul necesar de proteine, grăsimi și vitamine. 100 de kilograme de semințe de rapiță generează o cantitate minimă de 30 kg de ulei, respectiv minimum 50 kg de șroturi. În alimentația umană, uleiul de rapiță este apreciat pentru efectul antiinflamator și pentru rezultatele benefice care îi sunt atribuite asupra funcționării vaselor sanguine. Pentru ca potențialul nutritiv pe care îl oferă semințele de rapiță să fie cel optim, este nevoie ca însăși nutriția plantei să nu aibă de suferit de-a lungul întregului ciclu agricol.

Ce elemente sunt necesare în nutriția rapiței

O cultură sănătoasă de rapiță se bazează pe elemente minerale esențiale, care asigură o hrănire sănătoasă încă de la înființarea culturii. Acestea au o importanță deosebită în obținerea unor recolte generoase, iar consumurile lor depind de nevoile particulare pe care le manifestă planta. Inclusiv în cazul hibrizilor de rapiță productivi și stabili, precum InVigor® , se impune un program tehnologic adecvat de îngrijire. Acesta trebuie să înceapă încă dinainte de semănat, pentru ca plantei să-i fie asigurată o pornire bună în procesul de vegetație. Substanțele care contribuie la o fertilizare eficientă în cultura rapiței, în funcție de rezultatele analizelor de sol și de cartarea suprafeței cultivabile, sunt următoarele:

Azot (N): rapița are o mare nevoie de azot, Cultura de rapiță absoarbe o cantitate de azot cuprinsă între 35 și 60 de kilograme pentru fiecare tonă de semințe. Procesul de fertilizare cu azot necesită o dozare precisă, în acord cu analizele premergătoare ale solului, pentru ca planta să manifeste o înflorire, o coacere și dezvoltare vegetativă care să se situeze în parametrii normali. Epoca de aplicare a azotului este în general 25% în toamnă și 75% în primăvară.În primăvară, aplicarea azotului se poate face intr-o singura trecere sau în doua treceri. De exemplu, în cazul plantelor mici și medii este recomandata aplicarea azotului în primăvara in doua treceri, prima cu puțin înainte ca plantele de rapiță să își reia vegetatia si următoarea la 2-3 saptamani..

Fosfor (P): acest element este necesar unei culturi sănătoase de rapiță încă din primele două săptămâni, pentru că prezența inițială a acestuia în semințele plantei se epuizează cu mare rapiditate. Acest element migrează foarte puțin în sol și de aceea este important ca el sa fie cat mai aproape de zona de dezvoltarea a rădăcinilor. Fosforul se va administra într-o cantitate de 90 kg/h.

Potasiu (K): element foarte necesar pentru rapița Potasiul este necesar pentru dezvoltarea normală a culturii de rapiță. Elementul ajută planta să devină mai rezistentă la temperaturile din sezonul rece și fortifică sistemul radicular al rapiței. În plus, potasiul este un bun aliat în lupta cu bolile, respectiv dăunătorii, și ajută planta să extragă mai multe rezerve de apă și de nutrienți. Rapița are o absorbție zilnică de până la 15 kg/ha, în fiecare zi.

Magneziu (Mg): Rolul principal al acestuia este de a îmbunătăți absorbția elementelor enunțate mai sus la nivelul tuturor părților plantei de rapiță. Aplicat în dozajul corect, de 80 de kilograme la hectar, magneziul reglează deficitul de azot, respectiv excesul de azot, cu efecte benefice asupra acidității solului în care se dezvoltă cultura.

Calciu (Ca): aplicarea de îngrășăminte bazate pe o formulă bogată în calciu este recomandată pentru a preveni apariția tulpinilor moi de rapiță. Totodată, acest element nutritiv aduce în cultură garanția unor rezultate bune, prin echilibrarea acidității solului, respectiv prin ameliorarea structurii acestuia. Pentru o absorbție cât mai bună a calciului, este nevoie de o perioadă echilibrată în precipitații și fără extreme de temperatură, iar cantitatea optimă este de 60 kg/ha.

Sulf (S): recolta de rapiță este foarte dependentă de acest element, în absența căruia se pot înregistra chiar și pierderi de până la două tone de semințe la hectar. Aplicarea sulfului se va face fracționat, într-o cantitate de maximum 30 kg, cu începere înaintea semănatului. Un exces în aplicarea acestui element, în procesul de fertilizare a rapiței, poate declanșa, însă, o creștere a concentrației de glucozinolați, responsabili pentru incidența bolilor gastrice la animale și pentru tulburări nutriționale la păsările de curte.

Dintre microelemente menționăm:

Bor (B): aplicat, de regulă, pe solurile cu aciditate mare, borul mai este necesar și în culturile de rapiță înființate în alte condiții. Este vorba despre zonele cu soluri în care predomină turba sau despre cele cu soluri nisipoase, dar și calcaroase. Aplicarea acestui element se face, de regulă, în perioadele cu ploi abundente, pentru a fixa mai bine conținutul de bor în părțile plantei și pentru a contribui la dezvoltarea armonioasă a sistemului radicular.

Molibden (Mo): nevoia de molibden se manifestă în culturile de rapiță înființate pe solurile cu aciditate mare, ce sunt afectate de condiții meteorologice specifice. Solurile afectate de temperaturile scăzute și de atmosfera umedă solicită completarea tratamentelor foliare cu molibden. Cantitatea optimă a acestui nutrient se cifrează în jurul valorii de 15-30 g la hectar și are rolul de a facilita asimilarea azotului în plantă.

Zinc (Zn): de regulă, acest element este necesar în cazul culturilor de rapiță așezată într-un sol acid sau alcalin, dar și într-unul calcaros. O carență aparte de zinc se manifestă mai ales în zonele în care a fost aplicată o cantitate excesivă de gunoi de grajd. Nutrientul va fi aplicat sub forma îngrășămintelor minerale și foliare, cu aport de zinc, dar se va evita administrarea sărurilor de zinc la nivelul solului, iar cantitatea optimă va fi de 3l/ha.

Fier (Fe): îngrășămintele cu un conținut de săruri de fier se administrează în lanurile de rapiță cultivate pe terenurile cu soluri bogate în calciu și alcaline, dar nu înainte de verificarea nivelului de fosfor. În cazul unuia excesiv, fierul poate să își piardă solubilitatea. Astfel, acest element nutritiv este dificil de asimilat la nivelul rădăcinilor plantei, ceea ce afectează țesuturile și calitatea recoltei.

Care sunt semnele carenței de nutriție

Cu cerințe ridicate de substanțe nutritive, rapița este una dintre culturile căreia nu-i sunt suficiente depozitele disponibile în sol. Fără un program optim de fertilizare, semnele carențelor din cultura de rapiță vor deveni evidente cât se poate de rapid. Printre simptomele ce indică o dereglare de nutriție, în funcție de elementul nutritiv care lipsește, se numără următoarele:

  • În cazul carenței de azot (N): frunze dezvoltate insuficient și subțiri, verzi-gălbui, la început, iar la maturitate, roșcate;
  • În cazul carenței de fosfor (P): zone colorate în roșu, prezente pe frunzele și pe tulpina plantei;
  • În cazul carenței de potasiu (K): frunze îngălbenite la margine, cu zone internervurale brunificate și chiar necrozate;
  • În cazul carenței de magneziu (Mg): apariția de cloroze între nervuri, urmată de necrozarea frunzelor;
  • În cazul carenței de calciu (Ca): apariția tulpinilor moi și aplecarea inflorescențelor;
  • În cazul carenței de sulf (S): pete sau decolorări între nervurile frunzelor;
  • În cazul carenței de bor (B): apariția petelor roșiatice pe limbul frunzelor tinere, urmată de necrozarea acestora;
  • În cazul carenței de molibden (Mo): dezvoltarea insuficientă a plantei în înălțime și reducerea dimensiunilor frunzei;
  • În cazul carenței de zinc (Zn): reducerea dimensiunii frunzelor și apariția clorozelor pe suprafața acestora;
  • În cazul carenței de mangan (Mn): apariția leziunilor pe limbul foliar, precum și a zonelor clorozate în zona nervurilor;
  • În cazul carenței de fier (Fe): apariția clorozelor în jurul nervurilor, în cazul frunzelor tinere, urmată de îngălbenirea țesutului.

Cum se aplică fertilizanții

Spre deosebire de alte plante, rapița are un consum mare de substanțe nutritive, ce variază în funcție de perioada anului. Astfel, de la răsărire până la intrarea în iarnă, plantele de rapiță absorb în jur de 15-20% în necesarul de azot și potasiu și ceva mai puțin de fosfor. În sezonul rece, plantele nu au nevoie de cantități, în schimb, în perioada cuprinsă între începutul primăverii - când are loc reluarea vegetației și debutul înfloririi,, este nevoie de o cantitate mare de azot, de fosfor și de sulf.

Pentru ca rapița să beneficieze de cantitatea corespunzătoare de nutrienți, este nevoie ca fermierii să parcurgă o serie de pași specifici. Ca regula generală, îngrășămintele cu fosfor și potasiu și aproximativ 25% din doza de azot se aplică la fertilizarea de bază, înainte de sămânță sau cel mai târziu, odată cu semănatul. La baza oricărui plan de fertilizare, se va ține cont de analizele de sol, respectiv cartarea agrochimică.

Pentru ca plantele să beneficieze la maximum de cantitatea de fertilizanți, este necesar să se buruienilor pentru aceste elemente nutritive. În acest sens, pentru o bună combatere a buruienilor se recomandată folosirea unui erbicid modern, cu un conținut ridicat de metazaclor, care să lupte eficient cu buruienile. Butisan® Avant este un produs destinat buruienilor anuale mono și dicotiledonate la cultura rapiței. Produsul se va aplica preemergent, înaintea răsăririi buruienilor, pentru a fi preluat de acestea în faza lor de germinație. Butisan® Avant distruge buruienile în stare de cotiledoane și acționează cel mai eficient în condiții de umiditate bună. Atunci când este aplicat în condiții atmosferice uscate, mai puțin favorabile, erbicidul își va face simțite efectele la precipitațiile ulterioare.

Produsul are trei substanțe active, iar una dintre ele, dimetenamid-P, este preluată, inițial, de coleoptilul buruienilor dicotiledonate, iar apoi ajunge la rădăcini și în părțile aeriene ale acestora, la momentele germinării și răsăririi. Se aplică preemergent, imediat după semănat sau postemergent timpuriu, iar buruienile trebuie să fie nerăsărite sau răsărite până la maximum 2 frunzulițe.

Ce tipuri de îngrășăminte se recomandă în fertilizarea de primăvară

Această etapă agricolă se va realiza conform stadiului de dezvoltare a culturii și ținând cont de consumul pe care l-au înregistrat plantele de la momentul fertilizării de toamnă. Lista nutrienților ce trebuie asigurați pe mai departe rapiței cuprinde următoarele elemente:

  • Azotat de amoniu: substanța oferă bune proprietăți de nitrificare, pentru ca azotul să fie preluat eficient de plantă, și are bune proprietăți solubile;
  • Sulfat de amoniu: datorită potențialului de reducere a pH-ului, această substanță se va folosi în fertilizarea cu sulf, pe soluri alcaline;
  • Uree: acest macroelement necesar pentru creșterea plantelor se poate aplica, de exemplu, în preajma momentului în care planta înflorește;

Nutriția rapiței este capitală pentru obținerea unei recolte abundente și profitabile. Cu respectarea regulilor specifice și cu folosirea celor mai bune produse, din punctul de vedere al necesarului de substanțe, orice fermier va avea garanția unei producții satisfăcătoare de rapiță.

Bibliografie:

Conf. univ. dr. Viorel Ion, Fitotehnie, 2010;

Ioan Oancea, Tehnologii agricole performante, Editura Ceres, 2005.

Oferte rapiță 2021

Oferte rapiță 2021

Descoperă pachetele promoționale de la BASF pentru rapița convențională sau Clearfield. Alege soluția ideală pentru ferma ta. Vei găsi în oferta noastră atât hibrizii de rapiță InVigor, cât și cele mai bune produse de protecție de la BASF.

Vezi ofertele
De acum poți primi noutățile BASF și pe WhatsApp

De acum poți primi noutățile BASF și pe WhatsApp

Te poți abona la informările noastre în 3 pași simpli. Știri, sfaturi, recomandări, rapid și ușor, direct pe WhatsApp.

Mai multe detalii
Echipa vânzări BASF din zona ta

Echipa vânzări BASF din zona ta

Ai întrebări despre produsele noastre?

Contactează-ne acum
Profită de ofertele speciale BASF

Profită de ofertele speciale BASF

Descoperă ofertele speciale și pachetele tehnologice BASF.

Vezi promoțiile BASF
Fii un fermier informat!

Fii un fermier informat!

Serviciile mele: gestionează rapid și ușor abonările la newslettere și alte comunicări prin SMS. Vei primi astfel informații personalizate din partea noastră.

Abonează-te acum
Ofertă floarea-soarelui 2021

Ofertă floarea-soarelui 2021

Descoperă pachetele tehnologice promoționale BASF pentru floarea-soarelui și profită de discount-urile la semințe și produse de protecție

Află mai multe
Ofertă fungicide cereale

Ofertă fungicide cereale

Câștigi mai mult cu BASF și plătești mai puțin pentru fungicidele Revysol® pentru cereale.

Află mai multe
Mergi sus