Gestionarea schimbării climatice prin politici responsabile
16.04.2021
Editorial: Datele arată un ritm tot mai alarmat de creștere a frecvenței fenomenelor de secetă.
Adaptarea la schimbările climatice și atenuarea efectelor negative asupra activității agricole, precum și conectarea sectorului la energia durabilă reprezintă obiective deosebit de importante ale viitoarelor planuri strategice naționale și europene, din domeniul agro-alimentar și de dezvoltare rurală. Ca urmare, reformele în domeniul agricol, în perioada 2021-2027, vizează atât creșterea productivității și a eficienței sectorului, cât și impulsionarea proceselor de reglementare în privința implementării unor politici și legi care să promoveze și să faciliteze investițiile agricole responsabile.
Rapoartele oficiale de specialitate relevă faptul că, la nivel european, de cel puțin două decenii, sectorul agricol deține ponderea în totalul emisiilor nete de gaze cu efect de seră (GES), recomandându-se creșterea ritmului reformelor care să consolideze cadrul de reglementare și instituțional, pentru investiții agricole responsabile. ”În anul 2018, emisiile de gaze cu efect de seră agricole (inclusiv de pe pajiști), s-au ridicat la 17,5 milioane de tone de CO2 echivalent, reprezentând 3,9% din media totală a emisiilor de gaze cu efect de seră din UE, provenite din agricultură. Deși, în perioada 1990-2018, emisiile totale de GES provenite din agricultură au scăzut cu 44,3%, iar emisiile de amoniac au scăzut cu 4%, ponderea agriculturii în totalul emisiilor nete a crescut de la 17% în anul 2009 la 19% în anul 2017”, preciza Comisia Europeană, în luna decembrie 2020.
În perioada 1990-2018, în România, scăderea emisiilor totale de gaze cu efect de seră provenite din agricultură s-a datorat reducerii efectivelor de animale și investițiilor în noile tehnologii. ”În anul 2018, principala sursă de emisii de gaze cu efect de seră a fost fermentarea enterică cu 54,6%, comparativ cu media UE de 43,8%, urmată de solurile agricole (32,7%, mai mică decât media UE de 38,4%) și de gestionarea dejecțiilor ( 13,7%, aproape de media UE de 14,2%)”, mai arătau datele oficiale europene.
Riscul de degradare a solului este tot mai mare
În ceea ce privește producția de energie regenerabilă (RE) din agricultură și silvicultură la hectar, deși România arată o tendință relativ stabilă în ultimii ani, această producție se menține sub media UE. ”Contribuția României la producția de energie regenerabilă a UE-27 este de aproximativ 3%, ceea ce reprezintă o pondere relativ scăzută. Tot la un nivel redus se situează și consumul total de energie, în anul 2018 România consumând doar 2% din consumul UE-27. Utilizarea directă a energiei în agricultură, silvicultură și alimentațiea fost relativ constantă, în ultimii ani (la aproximativ 1000 kToe), rămânând una dintre cele mai scăzute din UE-27”, nota Comisia Europeană.
Recomandările Comisiei Europene privitoare la includerea în Programul Național Strategic al României a priorităților legate de crearea cadrului legislativ și instituțional care să favorizeze practicarea unei activități agricole durabile, adaptate la schimbările climatice și la necesitatea conectării sectorului la energia durabilă, țin seama inclusiv de faptul că, în țara noastră, temperatura medie a aerului a crescut în ultimii 10 ani cu aproximativ + 1˚C. ”Începând cu anul 1991, fiecare deceniu a devenit mai cald decât precedentul. A crescut frecvența evenimentelor climatice adverse (secetă, inundații, furtuni, grindină), afectând productivitatea agricolă și veniturile fermierilor români”, relevă documentul oficial european.
Tuturor acestor date alarmante, li se asociază și observațiile specialiștilor, potrivit cărora tendința de creștere a frecvenței și a intensității fenomenului de secetă, poate accentua ariditatea solului care, în combinație cu vânturile fierbinți, va spori riscurile de eroziune eoliană și de degradare a solului, în special în sudul, sud-estul și estul României.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul north_east Matinalului Agrar , din fiecare duminică la north_east Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.