Mana la castraveți și la pepeni - cauze, simptome, combatere
10.01.2020
Mana este una dintre cele mai întâlnite și agresive boli care afectează culturile de castraveți și de pepeni. Cum poate fi combătută și care sunt măsurile recomandate de specialiști pentru a preveni atacurile patogenului
Castravetele, pepenele galben și pepenele verde fac parte din familia Cucurbitaceelor, alături de dovlecelul patison, dovlecelul, dovleacul comestibil sau cel pentru plăcintă. Tehnologia culturilor de câmp este simplă, însă, atunci când sunt cultivate în sere, solarii, răsadnițe, este nevoie de îngrijiri speciale și plantele sunt mai sensibile la agenții patogeni, cum sunt ciupercile de tipul Pseudoperonospora cubensis.
- Mana la castraveți și la pepeni - prezentare generală
- Cum apare mana la castraveți și la pepeni - agentul patogen
- Simptomele manei la castraveți și la pepeni
- Mana la castraveți și la pepeni - cum poate fi combătută
- Lucrări importante pentru prevenție
Mana la castraveți și la pepeni - prezentare generală
Raportată în documentele de specialitate încă din 1868 (Cuba), mana cucurbitaceelor este prezentă în locurile de pe Glob cu climă temperată din America de Nord și de Sud, Europa, Australia și Japonia, regiunile tropicale și unele zone semi-aride, cum sunt cele din Orientul Mijlociu. Boala apare atât la culturile de câmp, cât și la cele protejate și este foarte agresivă în condiții de umiditate crescută și temperaturi blânde.
Mana este o boală de natură infecțioasă (micoză) care poate produce pagube însemnate în cazul culturilor de cucurbitacee, mai ales dacă este vorba despre castraveți și pepeni. Aceasta, pentru că, dacă are condiții favorabile pentru a se dezvolta și nu se aplică nici tratamente cu fungicide specifice de prevenire sau de combatere, până la recoltare, plantele sunt deja distruse în totalitate.
Mana este una dintre cele mai întâlnite boli care afectează culturile de castravete (Cucumis sativus L.), pepene galben (Cucumis melo L.) și pepene roșu (Citrullus vulgaris L. sin C. lanatus (Thunb) Mansf.), alături de:
- pătarea unghiulară - Pseudomonas lacrymans;
- alternarioza - Alternaria cucumerina;
- antracnoza - Colletotrichum lagenarium;
- făinarea - Sphaerotheca fuliginea, Erypsiphe ciochoraceatrum;
- putregaiul alb al tulpinii și fructelor - Sclerotinia sclerotiorum;
- putregaiul cenușiu - Botrytis cinerea;
- ofilirea sau fusarioza castraveților - Fusarium oxysporum f.sp. cucumeriunum și f.sp. Niveum.
Cum apare mana la castraveți și la pepeni - agentul patogen
Agentul patogen care duce la apariția manei la castraveți și la pepeni este ciuperca Pseudoperonospora cubensis. Aceasta se răspândește prin apa de ploaie sau de irigație (mai ales cea prin aspersiune, dimineața devreme, până în ora 10:00, pentru că atunci este momentul cel mai bun pentru răspândirea sporangilor).
Ciuperca se transmite de la un an la altul, prin sporii de rezistență care se fixează pe resturile vegetale, dar infecțiile pot să fie cauzate și de spori aduși de vânt (în zonele cu ierni blânde, de exemplu, unde pot să reziste pe vrejii uscați).
Infecția este favorizată de prezența picăturilor de apă pe frunze (cel puțin șase ore neîntrerupt), temperaturi între 16 și 22 de grade Celsius și lipsa unor tratamente preventive sau de combatere a bolii. În aceste condiții, sporii ciupercii vor germina și se vor forma filamente care pătrund în frunze. Totodată, în țesuturile uscate, se formează spori de rezistență care sunt sferici și alb-gălbui și care vor infecta culturile viitoare.
Simptomele bolii apar într-un interval cuprins între 3 și 12 zile de la infecție, depinzând de temperatură și de prezența umezelii. Temperaturile înalte, de peste 32 de grade Celsius, nu sunt propice pentru dezvoltarea ciupercii, iar boala poate stagna o perioadă, dacă temperaturile sunt constante și aerul rămâne uscat, dar dacă nopțile sunt mult mai reci decât zilele (de exemplu, o diferență de 10 grade), atunci boala poate evolua, pentru că ciuperca va produce în decurs de patru zile noi sporangi.
Simptomele manei la castraveți și la pepeni
Simptomele manei sunt vizibile la nivelul tuturor organelor plantei, atât la castraveți, cât și la pepeni. Boala apare, de obicei, în anii cu precipitații abundente și în care temperaturile sunt moderate. Mana afectează plantele de toate vârstele. Cu toate că atacul se produce cu precădere la nivelul frunzelor, o reducere a activității de fotosinteză în etapele timpurii de dezvoltare a plantelor are ca efect atrofierea acestora și o producție scăzută de fructe, mai ales în cazul castraveților. Defolierea prematură mai poate duce și la dezvoltarea altor boli, cum este opărirea fructelor, din cauza supraexpunerii la lumina directă a soarelui. Simptomele manei sunt diferite în funcție de cultura de cucurbitacee.
Importanța identificării primelor semne ale infecției
Identificarea primelor semne ale infecției este foarte importantă pentru a putea interveni la timp. Sporangii (zoospori și aplanospori) și sporangiosporii (sporii endogeni) se pot observa ușor în condiții de umiditate (de exemplu, dimineața devreme, înainte ca umiditatea naturală să dispară sau imediat după ploaie), pe partea inferioară a frunzei. În cazul în care infecția este severă, sporulația este vizibilă și pe fața superioară a frunzei, deși acest lucru este foarte rar întâlnit.
La examinarea feței inferioare a frunzelor infectate se poate observa ca la nivelul nervurilor există niște puncte pufoase. Culoarea sporulației variază de la incolor și gri-maroniu, la violet închis. În funcție de vârstă și de densitate, în timp, culoarea sporangilor devine mai închisă. În faza incipientă a bolii, sporulația nu este vizibilă cu ochiul liber și este necesară o examinare microscopică.
Simptomele manei la castraveți
Boala se manifestă la nivelul frunzelor, al florilor, fructelor și vrejilor. În primă fază, pe frunze apar pete de culoare verde-gălbuie care, ulterior, devin galbene și brun-deschis. Pe fața inferioară a frunzelor apare un puf cenușiu-violaceu. Într-un final, leziunile devin necrotice, pentru că celulele plantei (care sunt gazde pentru dezvoltarea ciupercii) mor.
Infecția severă duce la uscarea completă a frunzelor care se încrețesc spre exterior, ca și când ar fi fost arse. Dacă sunt condiții favorabile și nu se intervine la timp cu un fungicid, atunci boala se extinde la flori, fructele tinere, care cad, și la vreji, care se usucă.
Simptomele manei la pepeni
În cazul culturilor de pepene, mana se manifestă prin leziuni cu forme neregulate care apar la nivelul frunzelor și care devin, în foarte scurt timp, maro. De cele mai multe ori, frunzele infectate se curbează spre exterior.
Simptomele nu sunt la fel de vizibile ca în cazul culturilor de castraveți și sunt adesea confundate cu manifestările altor boli, cum sunt antracnoza (agent patogen: Colletotrichum orbiculare) sau alternarioza (agent patogen: Alternaria alternata f. sp. cucurbitae).
Mana la castraveți și la pepeni - cum poate fi combătută
Potrivit lucrării Bolile și dăunătorii legumelor - prevenire și combatere eficientă (2015), toate bolile micotice se tratează cu fungicide, pe care le găsiți și în magazinele de specialitate (fitofarmacii). Este foarte important să citiți pe ambalajul produselor pentru a ști care este doza optimă pentru faza de vegetație a plantei (răsad, înflorire, fructificare etc.) și timpul de pauză între două tratamente. De asemenea, specialiștii recomandă folosirea a două-trei substanțe active diferite alternându-le, pentru a evita situația în care ciuperca dezvoltă rezistență și tratamentul nu își mai face efectul.
Combaterea manei la castraveți - tratament preventiv
Pentru a preveni apariția manei la castraveți, este recomandată folosirea unor tratamente. De exemplu, Polyram® DF este un fungicid pe bază de metiram, din grupa ditiocarbamaților, care are acțiune prin contact. Astfel, el împiedică germinarea sporilor ciupercilor, dar are efecte și asupra dezvoltării tuburilor germinative. Totodată, Polyram® DF are avantajul unui risc scăzut de apariție a rezistenței ciupercii la acțiunea sa, acționează rapid și este selectiv față de plantele la care se aplică (omologată si pentru alte culturi: castraveți, pepene, dovleac, tomate, tutun, măr, viță-de-vie, cartof, ceapă, flori - garoafe).
Tratamentul cu Polyram® DF se realizează preventiv, la începutul perioadei de vegetație (creșterea lăstarului sau răsfirarea inflorescenței) Tratamentele se pot repeta la un interval de 10-14 zile, în funcție de evoluția bolii. Doza recomandată pentru culturile de castraveți este de 0,2%, iar timpul de pauză este de 3 zile.
Combaterea manei la pepeni - tratament preventiv și curativ
Un produs recomandat pentru combaterea manei la pepeni este Acrobat® MZ 69 WG, un fungicid pe bază de dimetomorf, din grupa ditiocarbamaților, cu acțiune sistemică locală, dar și de contact. Acrobat® MZ 69 WG întrerupe formarea peretelui celular al ciupercii și acționează în toate stadiile de evoluție a ciupercii. Dacă este aplicat foliar, este eficient în tratamentul preventiv, curativ și antisporulant, cu efect rezidual de durată.
În cazul culturilor de pepene, se aplică maximum trei tratamente pe an, la un interval de 7-10 zile între ele, în perioada cuprinsă între înflorit și intrarea în pârgă (BBCH 60-89). Doza recomandată este de 2 kg la hectar, iar timpul de pauză este de 3 zile.
Lucrări importante pentru prevenție
Pe lângă tratamentele preventive, pentru a putea reduce riscul apariției manei la culturile de castraveți și pepeni, sunt importante și anumite lucrări de prevenție și de întreținere, cum ar fi rotația culturilor, irigarea prin picurare, nu prin aspersiune, practicarea culturii pe spaliere, îndepărtarea imediată a frunzelor bolnave și distrugerea resturilor vegetale de la culturile anterioare.
De asemenea, una dintre cele mai eficiente metode de protecție și de prevenire a manei este monitorizarea culturii de castraveți și pepeni, pentru a vă asigura că plantele sunt sănătoase și, în cazul în care nu este așa, să acționați din primele faze ale bolii, pentru ca recoltele să nu fie compromise.
Rotația culturilor
Terenurile pe care se cultivă castraveții este indicat să fie plane, nivelate și luto-nisipoase. Potrivit specialiștilor, castraveții nu ar trebui să revină pe aceeași suprafață decât o dată la trei ani. Cele mai bune premergătoare sunt lucerna, fasolea, cartofii, tomatele, ardeii, varza, usturoiul, feniculul.
În cazul pepenilor, aceștia pot reveni pe același teren după trei-patru ani. Înainte de cultivarea pepenilor, sunt recomandate plante care să lase solul curat de buruieni și bine structurat. Printre acestea se numără cerealele păioase, porumbul, trifoiul, lucerna, ceapa, usturoiul, cartoful , fasolea, mazărea sau ridichile.
Nu este indicată cultivarea castraveților după pepeni sau dovlecei și nici invers.
Irigarea plantelor prin picurare
Una dintre condițiile care favorizează apariția și dezvoltarea ciupercii Pseudoperonospora cubensis este prezența constantă a picăturilor de apă pe frunzele plantelor. Prin urmare, dacă alegi să uzi plantele printr-un sistem de irigare, experții recomandă metoda prin picurare, nu prin aspersiune.
Atât în cazul castraveților, cât și în cel al pepenilor, există anumite etape critice în dezvoltarea lor, când plantele sunt foarte sensibile în ceea ce privește nevoia de apă. La castraveți, este vorba despre înflorire, formarea și creșterea florilor. Dacă primesc prea multă apă în astfel de etape ale evoluției lor, rădăcinile pot putrezi, mai ales dacă temperaturile sunt scăzute. În ceea ce privește pepenii, în perioada de coacere a fructelor, nu este indicată irigarea, pentru că acestea pot crăpa.
Folosirea soiurilor rezistente la mană
Alegerea unor soiuri de castraveți și pepeni care sunt rezistente este una dintre măsurile importante pentru prevenirea apariției manei, însă experții recomandă folosirea complementară și a celorlalte metode de prevenție. Soiurile rezistente sunt indicate mai ales pentru zonele geografice cu risc pentru dezvoltarea infecției cu Pseudoperonospora cubensis. Chiar dacă și aceste culturi rezistente pot fi atacate, boala poate avea simptome mai blânde, evoluția ei poate fi mai lentă, iar ciuperca produce, oricum, mai puțini sporangi față de situația în care sunt folosite soiuri obișnuite de castraveți și pepeni.
Distrugerea resturilor vegetale contaminate
Dacă o cultură de castraveți sau de pepeni a fost infestată cu Pseudoperonospora cubensis, infecția se poate transmite și la culturile următoare, dacă, pe lângă alte lucrări de prevenție, resturile vegetale contaminate nu sunt distruse complet. Aceasta, pentru că, de cele mai multe ori, ciuperca are nevoie de țesut viu pentru a se dezvolta, însă pot fi și cazuri în care sporii de rezistență rămân viabili pe țesuturile uscate, până în momentul în care găsesc din nou condițiile propice pentru a germina.
Ruperea frunzelor infectate și arderea lor
Dacă observați semne de infecție în cultura de castraveți sau de pepeni, este bine să interveniți imediat pentru stoparea răspândirii ei la alte organe ale plantei sau de la o plantă la alta. Prin urmare, este indicat să rupeți toate frunzele infectate și să le ardeți, pentru a distruge ciuperca. Totodată, specialiștii recomandă dezinfectarea tuturor uneltelor folosite pentru întreținerea unei culturi afectate de Pseudoperonospora cubensis.
Mana la castraveți și pepeni este una dintre cele mai periculoase boli care afectează culturile de cucurbitacee. Pentru a avea o recoltă bună, este foarte important să țineți cont de recomandările specialiștilor în ceea ce privește tratamentele preventive și curative, precum și de lucrările pe care le puteți realiza, ca să preveniți apariția infecției.
