Totul despre mana la castraveți, pepene verde și galben

26.07.2023 Matei Gherasim

Mana este una dintre cele mai întâlnite și agresive boli care afectează culturile de castraveți și de pepeni. Ce măsuri recomandă specialiștii pentru a preveni și combate patogenul

Castravetele, pepenele galben, pepenele alb și pepenele verde (harbuzul sau lubenița) fac parte din familia Cucurbitaceelor, alături de dovlecelul patison, dovlecelul clasic, dovleacul comestibil sau cel pentru plăcintă. Tehnologia culturilor de câmp nu este poate atât de complexă precum cea a culturilor în sere, solarii, răsadnițe, caz în care este nevoie de îngrijiri speciale, plantele fiind mai sensibile la agenții patogeni, cum sunt ciupercile de tipul Pseudoperonospora cubensis. Descoperă în continuare ce este mana, cum afectează cultura castraveților, pepenilor verzi sau galbeni, cum poate fi tratată și prevenită cu succes.

Mana la castraveți, la pepeni verzi și galbeni - prezentare generală

Raportată în documentele de specialitate încă din 1868 (Cuba), mana cucurbitaceelor este prezentă în locurile de pe Glob cu climă temperată din America de Nord și de Sud, Europa, Australia și Japonia, regiunile tropicale și unele zone semi-aride, cum sunt cele din Orientul Mijlociu. Boala apare atât la culturile de câmp, cât și la cele protejate și este foarte agresivă în condiții de umiditate crescută și temperaturi blânde.

Mana este o boală de natură infecțioasă (micoză) care poate produce pagube însemnate în cazul culturilor de cucurbitacee, mai ales dacă este vorba despre castraveți, pepeni verzi și galbeni. Aceasta, pentru că, dacă are condiții favorabile pentru a se dezvolta și nu se aplică nici tratamente cu fungicide specifice de prevenire sau de combatere, până la recoltare, plantele sunt deja distruse în totalitate. Este important de menționat că sunt des întâlnite bolile la castraveți în solar, tocmai din cauza spațiului închis care asigură un mediu favorabil multiplicării agenților patogeni.

Mana este una dintre cele mai întâlnite boli care afectează legumele cucurbitacee, și anume culturile de castravete (Cucumis sativus L.), pepene galben (Cucumis melo L.) și pepene roșu (Citrullus vulgaris L. sin C. lanatus (Thunb) Mansf.), alături de:

pătarea unghiulară - Pseudomonas lacrymans;
alternarioza - Alternaria cucumerina;
antracnoza - Colletotrichum lagenarium;
făinarea - Sphaerotheca fuliginea, Erysiphe cichoracearum;
putregaiul alb al tulpinii și fructelor - Sclerotinia sclerotiorum;
putregaiul cenușiu - Botrytis cinerea;
ofilirea sau fuzarioza la castraveți - Fusarium oxysporum f.sp. cucumerinum și f.sp. Niveum.

Mana la castraveți soluții inovative de combatere

Potrivit lucrării Bolile și dăunătorii legumelor - prevenire și combatere eficientă (2015), toate bolile micotice se tratează cu fungicide, pe care le găsești și în magazinele de specialitate (fitofarmacii). Este foarte important să citești ambalajul produselor, pentru a ști care este doza optimă pentru faza de vegetație a plantei (răsad, înflorire, fructificare etc.) și timpul de pauză între două tratamente. De asemenea, specialiștii recomandă folosirea a două-trei substanțe active diferite, alternându-le, pentru a evita situația în care ciuperca dezvoltă rezistență și tratamentul nu își mai face efectul.

Tratamente la castraveți pentru combaterea manei

Pentru a combate mana la castraveți, este recomandată tratarea acestora folosind produse adecvate. De exemplu, tratarea castraveților împotriva manei poate presupune utilizarea Polyram® DF. Acesta este un fungicid pe bază de metiram, din grupa ditiocarbamaților, care are acțiune prin contact. Astfel, el împiedică germinarea sporilor ciupercilor, dar are efecte și asupra dezvoltării tuburilor germinative. Totodată, fungicidul Polyram® DF are avantajul unui risc scăzut de apariție a rezistenței ciupercii la acțiunea sa, acționează rapid și este selectiv față de plantele la care se aplică. Acesta nu este doar un fungicid pentru castraveți, ci este omologat și pentru alte culturi: pepene, dovleac, tomate, tutun, măr, viță-de-vie, cartof, ceapă, flori - garoafe.

Tratamentele castraveților în solar sau în câmp cu Polyram® DF se realizează preventiv, la începutul perioadei de vegetație (creșterea lăstarului sau răsfirarea inflorescenței). Pentru a finaliza cu succes schema de tratament la castraveți, aplicarea produsului se poate repeta la un interval de 10-14 zile, în funcție de evoluția bolii. Doza recomandată pentru stropirea castraveților este de 0,2%, iar timpul de pauză este de 3 zile.

Mana la castraveți și la pepeni - metode smart de prevenție

Pe lângă tratamente, pentru a putea reduce riscul apariției manei la culturile de castraveți și pepeni, sunt importante și anumite lucrări de prevenție și de întreținere, cum ar fi rotația culturilor, irigarea prin picurare, nu prin aspersiune, practicarea culturii pe spaliere, îndepărtarea imediată a frunzelor bolnave și distrugerea resturilor vegetale de la culturile anterioare.

De asemenea, una dintre cele mai eficiente metode de protecție și de prevenire a manei este monitorizarea culturii de castraveți și pepeni, pentru a te asigura că plantele sunt sănătoase și, în cazul în care nu este așa, să acționezi din primele faze ale bolii, pentru ca recoltele să nu fie compromise.

Rotația culturilor de castraveți și pepeni

Terenurile pe care se cultivă castraveți este indicat să fie plane, nivelate și luto-nisipoase. Potrivit specialiștilor, cultura de castraveți nu ar trebui să revină pe aceeași suprafață decât o dată la trei ani. Cele mai bune premergătoare sunt lucerna, fasolea, cartofii, tomatele, ardeii, varza, usturoiul, feniculul.

Rotația culturilor este la fel de importantă și când se plantează pepenii verzi sau galbeni. Plantarea pepenilor verzi sau a altor soiuri pe același teren este recomandată la un interval de trei-patru ani. Înainte de plantarea pepenilor în grădină sau în câmp, sunt recomandate culturile de plante care lasă solul curat de buruieni și bine structurat. Printre acestea se numără cerealele păioase, porumbul, trifoiul, lucerna, ceapa, usturoiul, cartoful, fasolea, mazărea sau ridichile.

Nu este indicată cultivarea castraveților după cultivarea pepenilor verzi, galbeni sau dovleceilor și nici invers.

Irigarea culturilor de castraveți și pepeni prin picurare

Una dintre condițiile care favorizează apariția și dezvoltarea ciupercii Pseudoperonospora cubensis este prezența constantă a picăturilor de apă pe frunzele plantelor. Prin urmare, dacă alegi să uzi plantele printr-un sistem de irigare, experții recomandă metoda prin picurare, nu prin aspersiune.

Atât în cazul castraveților, cât și în cel al pepenilor, există anumite etape critice în dezvoltarea lor, când plantele sunt foarte sensibile în ceea ce privește nevoia de apă. La castraveți, este vorba despre înflorire, formarea și creșterea florilor. Dacă primesc prea multă apă în astfel de etape ale evoluției lor, rădăcinile pot putrezi, mai ales dacă temperaturile sunt scăzute.

În ceea ce privește pepenii, în perioada de coacere a fructelor, nu este indicată irigarea, pentru că acestea pot crăpa. În schimb, când se pun pepenii, este de preferat utilizarea foliei de mulcire. Cultivarea pepenilor verzi la folie menține temperaturi optime și poate preveni apariția buruienilor.

Folosirea soiurilor de castraveți și pepeni rezistente la mană

Alegerea unor soiuri de castraveți și pepeni care sunt rezistente reprezintă una dintre măsurile importante pentru prevenirea apariției manei, însă experții recomandă folosirea complementară și a celorlalte metode de prevenție. Soiurile rezistente sunt indicate mai ales pentru zonele geografice cu risc pentru dezvoltarea infecției cu Pseudoperonospora cubensis. Chiar dacă și aceste culturi rezistente pot fi atacate, boala poate avea simptome mai blânde, evoluția ei poate fi mai lentă, iar ciuperca produce, oricum, mai puțini sporangi față de situația în care sunt folosite soiuri obișnuite de castraveți și pepeni.

Distrugerea resturilor vegetale contaminate

Dacă o cultură de castraveți sau de pepeni a fost infestată cu Pseudoperonospora cubensis, infecția se poate transmite și la culturile următoare, dacă, pe lângă alte lucrări de prevenție, resturile vegetale contaminate nu sunt distruse complet. Aceasta, pentru că, de cele mai multe ori, ciuperca are nevoie de țesut viu pentru a se dezvolta, însă pot fi și cazuri în care sporii de rezistență rămân viabili pe țesuturile uscate, până în momentul în care găsesc din nou condițiile propice pentru a germina.

Ruperea frunzelor infectate și arderea lor

Dacă observi semne de infecție în cultura de castraveți sau de pepeni, este bine să intervii imediat pentru stoparea răspândirii ei la alte organe ale plantei sau de la o plantă la alta. Prin urmare, este indicat să rupi toate frunzele infectate și să le arzi, pentru a distruge ciuperca. Totodată, specialiștii recomandă dezinfectarea tuturor uneltelor folosite pentru întreținerea unei culturi afectate de Pseudoperonospora cubensis.

Cum apare mana la castraveți și la pepeni - agentul patogen

Agentul patogen care duce la apariția manei la castraveți și la pepeni este ciuperca Pseudoperonospora cubensis. Aceasta se răspândește prin apa de ploaie sau de irigație (mai ales cea prin aspersiune, dimineața devreme, până în ora 10:00, pentru că atunci este momentul cel mai bun pentru răspândirea sporangilor).

Ciuperca se transmite de la un an la altul, prin sporii de rezistență care se fixează pe resturile vegetale, dar infecțiile pot să fie cauzate și de spori aduși de vânt (în zonele cu ierni blânde, de exemplu, unde pot să reziste pe vrejii uscați).

Infecția este favorizată de prezența picăturilor de apă pe frunze (cel puțin șase ore neîntrerupt), temperaturi între 16 și 22 de grade Celsius și lipsa unor tratamente preventive sau de combatere a bolii. În aceste condiții, sporii ciupercii vor germina și se vor forma filamente care pătrund în frunze. Totodată, în țesuturile uscate, se formează spori de rezistență care sunt sferici și alb-gălbui și care vor infecta culturile viitoare.

Simptomele bolii apar într-un interval cuprins între 3 și 12 zile de la infecție, depinzând de temperatură și de prezența umezelii. Temperaturile înalte, de peste 32 de grade Celsius, nu sunt propice pentru dezvoltarea ciupercii, iar boala poate stagna o perioadă, dacă temperaturile sunt constante și aerul rămâne uscat, dar dacă nopțile sunt mult mai reci decât zilele (de exemplu, o diferență de 10 grade), atunci boala poate evolua, pentru că ciuperca va produce în decurs de patru zile noi sporangi.

Simptomele manei la castraveți și la pepeni

Simptomele manei sunt vizibile la nivelul tuturor organelor plantei, atât la castraveți, cât și la pepeni galbeni sau verzi. Boala apare, de obicei, în anii cu precipitații abundente și în care temperaturile sunt moderate. Mana afectează plantele de toate vârstele. Cu toate că atacul se produce cu precădere la nivelul frunzelor, o reducere a activității de fotosinteză în etapele timpurii de dezvoltare a plantelor are ca efect atrofierea acestora și o producție scăzută de fructe, mai ales în cazul castraveților. Defolierea prematură mai poate duce și la dezvoltarea altor boli, cum este opărirea fructelor, din cauza supraexpunerii la lumina directă a soarelui. Simptomele manei sunt diferite în funcție de cultura de cucurbitacee.

Importanța identificării primelor semne ale infecției

Identificarea primelor semne ale infecției este foarte importantă pentru a putea interveni la timp. Sporangii (zoospori și aplanospori) și sporangiosporii (sporii endogeni) se pot observa ușor în condiții de umiditate (de exemplu, dimineața devreme, înainte ca umiditatea naturală să dispară sau imediat după ploaie), pe partea inferioară a frunzei. În cazul în care infecția este severă, sporulația este vizibilă și pe fața superioară a frunzei, deși acest lucru este foarte rar întâlnit.

La examinarea feței inferioare a frunzelor de pepene galben/verde sau castraveți infestați, se poate observa că la nivelul nervurilor există niște puncte pufoase. Culoarea sporulației variază de la incolor și gri-maroniu la violet închis. În funcție de vârstă și de densitate, în timp, culoarea sporangilor devine mai închisă. În faza incipientă a bolii, sporulația nu este vizibilă cu ochiul liber și este necesară o examinare microscopică.

Simptomele manei la castraveți

Boala se manifestă la nivelul frunzelor, al florilor, fructelor și vrejilor. În primă fază, pe frunze apar pete de culoare verde-gălbuie care, ulterior, devin galbene și brun-deschise. Pe fața inferioară a frunzelor apare un puf cenușiu-violaceu. Într-un final, leziunile devin necrotice, pentru că celulele plantei (care sunt gazde pentru dezvoltarea ciupercii) mor.

Infecția severă duce la uscarea completă a frunzelor care se încrețesc spre exterior, ca și când ar fi fost arse. Dacă sunt condiții favorabile și nu se intervine la timp cu un fungicid, atunci boala se extinde la flori, fructele tinere, care cad, și la vreji, care se usucă.

Simptomele manei la pepeni

În cazul culturilor de pepene verde sau galben, mana se manifestă prin leziuni cu forme neregulate care apar la nivelul frunzelor și care devin, în foarte scurt timp, maro. De cele mai multe ori, frunzele infectate se curbează spre exterior.

Simptomele nu sunt la fel de vizibile ca în cazul culturilor de castraveți și sunt adesea confundate cu manifestările altor boli, cum sunt antracnoza (agent patogen: Colletotrichum orbiculare) sau alternarioza (agent patogen: Alternaria alternata f. sp. cucurbitae).

Alte boli la castraveți și la pepeni

Mana nu este singura boală care poate agresa culturile acestor plante. Printre cele mai întâlnite boli la castraveți și la pepeni se numără și:

Făinarea la castraveți și la pepeni

Făinarea la castraveți și pepeni apare din cauza infestării cu Sphaeroteca fuliginea sau Erysiphe cichoracearum. Conform lucrării „Ghid pentru determinarea rezistenței la boli și dăunători” (Antonia Ivașcu, 2009), această boală afectează plantele în toate etapele dezvoltării. Se manifestă prin pete izolate, inițial cu un diametru de 5-10 mm, de formă neregulată, albicioase și răspândite neuniform, la nivelul părților aeriene (mai ales pe frunze și vreji). În timp, petele se extind și confluează, iar țesuturile din jurul lor se îngălbenesc și se usucă.

O soluție eficientă pentru a trata făinarea la castraveți, pepeni sau alte culturi horticole este Dagonis^®. Acest fungicid are în compoziție două substanțe active, ceea ce permite controlul de lungă durată al bolilor și managementul rezistenței. În cazul cucurbitaceelor, doza este de 0,6 litri/ha, fiind recomandate cel mult 3 tratamente pe sezon, la interval de minimum 7 zile. Produsul se aplică în perioada de vegetație, până la coacerea deplină, timpul de pauză fiind de 3 zile.

Fuzarioza la castraveți și la pepeni

Fuzarioza (ofilirea) la castraveți, la pepeni verzi și galbeni poate fi cauzată de speciile de Fusarium oxysporum. Acestea cauzează îngălbenirea, putrezirea și necroza tulpinilor și rădăcinilor, urmată de uscarea întregii plante (Antonia Ivașcu, 2009).

Pătarea unghiulară la castraveți și la pepeni

Pătarea frunzelor la castraveți poate apărea și din cauza infecției cu Pseudomonas lacrymans. Pătarea unghiulară la castraveți se manifestă prin apariția unor pete mici, cu aspect uleios și colorație brună pe frunze. Pe frunzele mature, petele sunt delimitate de nervuri. Frunzele capătă, apoi, un aspect perforat și necrozează, iar fructele dezvoltă pete mici denivelate. La plantele crescute în seră, infecția poate fi sistemică, iar fructele se înmoaie, fiind acoperite de exsudat bacterian.

Antracnoza la castraveți și la pepeni

Antracnoza este considerată cea mai frecventă și păgubitoare boală la pepeni verzi, galbeni, castraveți și alte cucurbitacee, aceasta fiind cauzată de agenții patogeni Colletotrichum lagenarium și Colletotrichum oligochaetum. Provoacă pete galben-verzui, care se adâncesc în țesuturi și apoi devin brune. Infestarea produce defolierea treptată și moartea plantelor.

Alternarioza la cultura de pepeni și castraveți

Alternarioza apare mai des la cultura de pepeni verzi și galbeni de câmp, dar poate afecta și castraveții, fiind cauzată de infecția cu Alternaria cucumerina. Frunzele, tulpinile și lăstarii dezvoltă pete mici galbene, inițial de 1-2 mm. În timp, acestea se extind, ajungând la 1,5 cm, confluează, devin brun-închise și se dispun concentric. Boala întârzie ritmul de creștere al plantei și calitatea fructelor.

Putregaiul alb al tulpinii și al fructelor cucurbitacee

Boala afectează tulpinile, lăstarii, pețiolii frunzelor și fructele, fiind adesea întâlnită la cultura castraveților în solarii și sere. Agentul patogen responsabil este Sclerotinia sclerotiorum, care cauzează pete alungite, inițial de culoare gălbuie, apoi brun-deschis, acoperite cu miceliu alb, cu aspect de vată. În final, fructele putrezesc de la vârf spre bază, iar miceliul albicios dezvoltă corpușoare negre, de dimensiunea boabelor de mazăre (Antonia Ivașcu, 2009).

Putregaiul cenușiu la castraveți și la pepeni

Putregaiul cenușiu, cauzat de ciuperca Botrytis cinerea, apare des în culturile de castraveți din solarii și mai rar la cultura de castraveți din câmp. Boala este caracterizată de apariția unor pete umede, verzi-cenușii pe tulpini, acoperite de un puf dens cenușiu (Antonia Ivașcu, 2009).

Dăunători la castraveți și la pepeni

Nu doar agenții patogeni pot afecta culturile de castraveți, pepeni verzi și galbeni. Acestea pot fi distruse și de insecte, păianjeni, melci, viermi sau rozătoare.

Dintre cei mai întâlniți dăunători la castraveți și la pepeni, menționați în lucrarea „Tratat de legumicultură” (Ruxandra Ciofu și colab., 2004), amintim:

Păduchele cucurbitaceelor (Cerosiphus gossypi);
Tripsul tutunului (Thrisps tabaci);
Viermii sârmă (Agriotes spp.);
Buha semănăturilor (Mamestra spp.);
Coropișnița (Gryllotalpa gryllotalpa);
Păianjenul roșu (Tetranychus urticae);
Musculița albă (Trialeurodes vaporariorum).

Citește mai multe despre acești dăunători accesând Ghidul buruienilor, bolilor și dăunatorilor.

Prin urmare, mana la castraveți, pepeni verzi și galbeni este una dintre cele mai periculoase boli care afectează culturile de cucurbitacee. Pentru a avea o recoltă bună, este foarte important să ții cont de recomandările specialiștilor în ceea ce privește tratamentul manei la castraveți și la pepeni, precum și de lucrările de întreținere pe care le poți realiza, ca să previi cu succes apariția infecției.