Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea): simptome, combatere și culturi afectate
06.03.2026
Putregaiul cenuşiu este o infecţie fungică, provocată de ciuperci din genul Botrytis.
Afectează în special viţa de vie, culturile de legume, căpşunii şi arbuştii fructiferi, dar şi floarea-soarelui, printre altele. Denumirile ştiinţifice ale putregaiului cenuşiu sunt Botryotinia fuckeliana (forma sexuată a ciupercii) şi Botrytis cinerea, care este forma asexuată. Fără să fie tratată, boala duce la pagube importante în culturi.
CUPRINS:
- Ce este putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea)?
- Culturile afectate de putregaiul cenușiu și simptomele specifice
- Ce pagube produce putregaiul cenușiu?
- Condițiile care duc la apariția putregaiului cenușiu
- Cum se diferențiază putregaiul cenușiu față de alte boli asemănătoare?
- Lucrări de prevenire a putregaiului cenușiu
- Tratamentul împotriva putregaiului cenușiu
Ce este putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea)?
Putregaiul cenușiu este o boală fungică produsă de ciuperci din genul Botrytis, cu impact major asupra multor culturi. Infecția se manifestă atât în câmp, cât și după recoltare, inclusiv în depozite sau pe durata transportului, unde determină pierderi cantitative și calitative.
Agentul patogen are două forme biologice cunoscute: Botrytis cinerea, forma asexuată, și Botryotinia fuckeliana, forma sexuată a ciupercii. Atacul este frecvent pe flori, fructe, frunze, pețioluri, tulpini sau bulbi. Zonele afectate prezintă pete maronii, acoperite ulterior de un miceliu cenușiu, cu aspect prăfos; în unele situații apar scleroți negri, cu rol în supraviețuirea agentului patogen.
Ciuperca poate avea comportament saprofit, dezvoltându-se pe resturi vegetale, sau parazit, atacând organele plantelor vii. Infecția parcurge etape bine definite: germinarea conidiilor, pătrunderea în țesuturile gazdă și evoluția internă a ciupercii. Dezvoltarea este favorizată de umiditate ridicată, peste 90%, temperaturi scăzute asociate cu ceață sau rouă, dar poate apărea și la valori de până la 30°C, mai ales în condiții de lumină redusă și ventilație deficitară.
Culturile afectate de Botrytis cinerea (putregaiul cenușiu) și simptomele specifice
Infecţia cu Botrytis cinerea este frecventă în ţara noastră, iar ciuperca poate fi prezentă la sute de specii de plante, de la legume până la arbuşti fructiferi şi viţă de vie. Iată ce trebuie să ştii despre modul în care acţionează această boală dăunătoare în cele mai importante culturi:
Vița de vie
Putregaiul cenușiu este una dintre cele mai periculoase boli ale viței de vie, din cauza pierderilor ridicate produse la nivelul recoltei. Atacul se manifestă pe lăstari, frunze și inflorescențe, însă daunele economice cele mai mari apar atunci când sunt afectate boabele de struguri. Sensibilitatea maximă se înregistrează în perioada premergătoare recoltării, când acumularea zaharurilor în fruct ajunge la valori cuprinse între 14 și 22%.
La nivelul ciorchinelui, boala debutează prin brunificarea boabelor, urmată de înmuierea acestora și apariția unui mucegai cenușiu, cu aspect prăfos. Organele moarte din interiorul ciorchinelui, precum boabele uscate sau staminele rămase după înflorire, constituie puncte de pornire pentru focarele de infecție, favorizând extinderea rapidă a atacului și putrezirea întregului ciorchine.
Agentul patogen este capabil să ierneze sub formă de miceliu și scleroți. În condiții favorabile, scleroții generează conidii care inițiază infecțiile pe organele sensibile ale viței de vie. Din acest motiv, subiectul putregaiul cenușiu la vița de vie: cauze, simptome, combatere are o importanță majoră pentru managementul fitosanitar al plantațiilor, deoarece evoluția bolii poate fi rapidă și dificil de controlat în lipsa intervențiilor corect temporizate.
Legume
Putregaiul cenușiu la legume este întâlnit la tomate, ardei, vinete, castraveți, varză, fasole, ceapă, salată etc.
La tomate, atacul apare frecvent în spații protejate, unde condițiile de umiditate ridicată și temperaturile moderate favorizează apariția infecțiilor; primele simptome apar adesea pe fructele verzi, sub forma unor zone afectate care evoluează rapid, fiind implicate ulterior și tulpinile sau frunzele. Pe frunzele bazale se observă pete galben-verzui care se necrozează, iar în condiții de umiditate ridicată apar leziuni pe mai multe organe ale plantei.
La ardei și vinete, infecțiile în sere și solarii sunt răspândite și favorizate de umiditate ridicată. Măsurile preventive au rol direct în limitarea extinderii bolii în culturile de legume. Îndepărtarea frunzelor și fructelor atacate reduce sursa de infecție, iar defolierea de la baza plantelor contribuie la îmbunătățirea circulației aerului. La temperaturi sub 20°C se evită irigarea prin aspersiune, pentru a limita excesul de umiditate. Aceste principii sunt importante și pentru combaterea putregaiului cenușiu la varză , unde gestionarea microclimatului influențează direct evoluția bolii.
Căpșuni și arbuști fructiferi
Putregaiul cenușiu la căpșuni și la arbuștii fructiferi determină pierderi importante de producție prin afectarea organelor vegetative, florilor și fructelor. La arbuștii fructiferi sunt afectați zmeurul, murul, afinul.
Simptomele cele mai păgubitoare apar pe flori și fructe. Florile atacate se usucă, având un aspect ars, iar fructele sunt afectate în toate stadiile de dezvoltare. Țesuturile devin moi, după care intră în proces de putrezire. La suprafața acestora se dezvoltă un miceliu dens, cu conidiofori și conidii brun-cenușii, sursă principală de extindere a infecțiilor în cultură și în timpul transportului.
În perioadele umede, boala evoluează rapid, iar patogenul rezistă peste iarnă sub formă de scleroți în resturile vegetale.
La zmeur și mur, infecțiile se regăsesc pe flori, fructe, pețioluri și frunze, fiind favorizate de: diferențe mari de temperatură, răni care acționează ca porți de intrare a infecției, igiena deficitară a culturii și excesul de umiditate.
Ce pagube poate produce putregaiul cenușiu?
Putregaiul cenușiu poate genera pierderi majore de producție atât în câmp, cât și în perioada de depozitare, afectând peste 1.400 de specii de plante la nivel global [1]. În anii cu precipitații abundente în toamnă, severitatea atacului crește semnificativ, iar pagubele nu se limitează la reducerea cantitativă a recoltei, ci continuă și după recoltare, prin deprecierea și compromiterea producției în spațiile de stocare [2].
La nivel mondial, pierderile economice anuale provocate de Botrytis cinerea depășesc 10 miliarde de dolari, ceea ce reflectă impactul direct asupra randamentelor comerciale și a valorii producției agricole [3].
Din punct de vedere calitativ, infecțiile determină deprecierea valorii comerciale a produselor agricole prin afectarea aspectului, integrității și capacității de păstrare. Fructele, legumele și strugurii afectați își pierd fermitatea și aspectul, devenind improprii pentru comercializarea pe piața de consum proaspăt, unde standardele sunt stricte. Pierderile post-recoltare pot continua în lanțul de distribuție, reducând perioada de valabilitate și crescând procentul de loturi respinse.
Importanța științifică și economică a acestui patogen este atât de ridicată încât Botrytis cinerea a fost clasificat drept al doilea cel mai important agent patogen al plantelor la nivel mondial, după Magnaporthe oryzae [4], subliniind amploarea pagubelor pe care le poate produce în agricultură.
Condiţiile care duc la apariţia putregaiului cenuşiu
Botrytis cinerea este o ciupercă ce se dezvoltă în anumite condiţii de mediu, cele mai importante fiind umiditatea excesivă, de peste 90%, timp de mai multe zile consecutiv. Se dezvoltă rapid în perioadele cu temperaturi joase, ceaţă şi rouă dimineaţa, dar poate să apară şi la temperaturi de până la 30 de grade Celsius.
Alți factori care favorizează apariţia şi răspândirea putregaiului cenuşiu:
- absenţa lucrărilor de întreţinere a terenurilor înainte de plantare, pentru că Botrytis cinerea supravieţuieşte pe resturile vegetale, sub formă de scleroţi, şi ciuperca poate ataca culturile de la un an la altul;
- utilizarea unor soiuri care nu au o rezistenţă sporită şi sunt afectate cu uşurinţă de infecţii;
- absenţa măsurilor de prevenire şi combatere, cum ar fi tratamentele fitosanitare efectuate la momentul potrivit şi conform sfaturilor specialiştilor;
- în cazul fructelor şi al legumelor, care sunt afectate de boală și ulterior culese, depozitarea lor în condiţii improprii şi fără o sortare prealabilă favorizează răspândirea infecției și la fructele sănătoase;
- în culturile dezvoltate în solarii şi sere, păstrarea unui grad de umiditate prea mare şi absenţa luminii pot favoriza apariţia ciupercii;
- folosirea în mod eronat a îngrăşămintelor poate slăbi rezistenţa plantelor la atacul Botrytis cinerea.
Cum se diferențiază putregaiul cenușiu față de alte boli asemănătoare?
Putregaiul cenușiu poate fi confundat frecvent cu făinarea la vița de vie (Uncinula necator), mai ales în fazele incipiente ale atacului pe organele aeriene. În timp ce făinarea acoperă boabele și frunzele cu un praf albicios, făinos, cu aspect uscat, putregaiul cenușiu determină apariția unui mucegai cenușiu-brun, cu textură pufoasă, vizibil mai ales în condiții de umiditate ridicată.
O diferență esențială constă în evoluția țesuturilor afectate: în cazul făinării, boabele crapă adesea ca urmare a presiunii interne și a blocării creșterii epidermei, pe când în cazul putregaiului cenușiu, țesuturile devin moi, apoase, apoi putrezesc progresiv. Făinarea se dezvoltă frecvent în condiții de umiditate moderată și temperaturi ridicate, în timp ce putregaiul cenușiu provoacă pagube majore în perioadele cu ploi frecvente și umiditate atmosferică persistentă.
O altă confuzie posibilă apare cu putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum.) sau cu alte boli care produc necroze și mucegaiuri pe fructe și tulpini. Spre deosebire de putregaiul cenușiu, care produce o sporulare abundentă, cenușie, vizibilă la suprafața organelor afectate, putregaiul alb determină formarea unui miceliu alb, dens, adesea însoțit de scleroți negri, duri, în interiorul sau la suprafața țesuturilor. Putregaiul cenușiu afectează frecvent organele florale și fructele în faza de maturare, extinzându-se rapid în depozit, în timp ce alte boli pot rămâne localizate sau pot avea o evoluție diferită în post-recoltare. Observarea atentă a culorii mucegaiului, a consistenței țesuturilor și a condițiilor climatice asociate atacului permite diferențierea corectă față de alte boli cu simptomatologie aparent asemănătoare.
Lucrări de prevenire a putregaiului cenușiu
Menținerea sănătății culturilor depinde de modul în care sunt gestionate condițiile de vegetație pe parcursul întregului ciclu de producție. Factorii precum circulația aerului, regimul de umiditate, starea solului și prezența resturilor vegetale influențează direct riscul de apariție și extindere a bolilor.
Intervențiile corect sincronizate asupra microclimatului și asupra materialului vegetal reduc presiunea infecțiilor și limitează formarea focarelor active. Prin măsuri preventive bine aplicate se pot evita pierderile cantitative și calitative, deoarece, în cazul putregaiului cenușiu, combaterea este mult mai dificilă după instalarea atacului.
Măsuri preventive agrotehnice: rotația culturilor, aerisire, eliminarea resturilor infectate, densitate optimă.
Aplicarea corectă a măsurilor agrotehnice are un rol direct în reducerea riscului de apariție și răspândire a bolilor în cultură. Gestionarea atentă a succesiunii culturilor, a structurii plantelor și a resturilor vegetale influențează nivelul de umiditate și sursele de infecție, factori care condiționează evoluția bolilor fungice, inclusiv a putregaiului cenușiu:
- Rotația culturilor – alternarea speciilor pe aceeași parcelă limitează acumularea agentului patogen în sol și reduce supraviețuirea acestuia pe termen lung, mai ales în cazul culturilor sensibile cultivate repetat;
- Aerisirea culturilor – asigurarea unei bune circulații a aerului diminuează menținerea umidității pe organele plantelor, condiție favorabilă dezvoltării infecțiilor;
- Eliminarea resturilor infectate – îndepărtarea plantelor atacate, a frunzelor și a fructelor afectate reduce sursele de inocul și previne reapariția infecțiilor în ciclurile următoare;
- Densitatea optimă a plantelor – respectarea distanțelor de plantare previne crearea unui microclimat umed în interiorul culturii și limitează contactul direct dintre plante, reducând transmiterea bolii.
Controlul umidității și al drenajului, menținerea unui microclimat favorabil pentru plante, evitarea udării excesive
Managementul corect al apei în cultură influențează direct nivelul de risc al bolilor fungice. Umiditatea excesivă menținută pe organele plantelor sau în sol favorizează instalarea și evoluția infecțiilor, motiv pentru care controlul atent al microclimatului are un rol decisiv în limitarea apariției putregaiului cenușiu:
- Menținerea unui microclimat favorabil plantelor – asigurarea ventilației corespunzătoare și evitarea stagnării aerului reduc durata de menținere a umezelii pe frunze, flori și fructe;
- Evitarea udării excesive – adaptarea volumului și frecvenței irigării la necesarul real al culturii previne saturarea solului și crearea unui mediu favorabil dezvoltării agentului patogen.
Eliminarea resturilor vegetale infectate, îndepărtarea rapidă a frunzelor căzute, tăierea părților infectate ale plantelor
Îndepărtarea materialului vegetal afectat are un rol direct în reducerea surselor de infecție din cultură. Țesuturile atacate sau căzute pe sol pot menține agentul patogen activ și favorizează apariția de noi focare, motiv pentru care intervențiile rapide asupra materialului vegetal afectat contribuie direct la reducerea presiunii bolii:
- Îndepărtarea rapidă a frunzelor căzute – colectarea și eliminarea frunzelor atacate previne menținerea umidității la nivelul solului și reduce posibilitatea dezvoltării infecțiilor secundare;
- Tăierea părților infectate ale plantelor – eliminarea lăstarilor, frunzelor sau fructelor afectate limitează extinderea bolii către țesuturile sănătoase și reduce cantitatea de inocul prezent în cultură.
Tratamentul împotriva putregaiului cenușiu
Tratamentele fitosanitare cu fungicide oferă cea mai bună protecţie pentru culturi, în cazul infecţiei fungice cu Botrytis cinerea. Iată care sunt principalele fungicide care oferă rezultate optime în combaterea acestei boli:
Fungicide eficiente în combaterea Botrytis cinerea
Cantus®
Cantus® este un fungicid eficient pentru protecţia culturii de viţă de vie. Substanţa activă este boscalid, care blochează metabolismul ciupercii dăunătoare, intervenind în aşa-numitul ciclu Krebs din cadrul lanţului respirator al putregaiului cenuşiu. Produsul poate fi aplicat cu încredere la sfârşitul înfloritului, la compactarea ciorchinelui sau la intrarea în pârgă.
Signum®
Signum® - fungicid pentru legume - este un produs modern, care combate putregaiul cenuşiu la tomate, ardei, morcov, praz, salată, varză, vinete, dar poate fi utilizat şi în combaterea moniliozei la sâmburoase. Produsul combină două substanţe active, piraclostrobin şi boscalid, cu moduri diferite de acţiune, dar care oferă o protecţie sporită plantelor, datorită intervenţiei duble, translaminării şi a mișcării acropetale. Signum® inhibă germinaţia sporilor de Botrytis cinerea și creşterea tubului germinativ şi blochează sporularea.
Signum® este un fungicid utilizat cu succes la culturile de tomate din toate regiunile țării.
Recomandări pentru utilizarea fungicidelor
Aplicarea produselor de protecție a plantelor trebuie corelată cu momentul apariției condițiilor favorabile infecției și cu stadiul de vegetație al culturii. Alegerea corectă a substanțelor active, alternarea modurilor de acțiune și respectarea dozelor omologate contribuie la eficiența tratamentelor și la reducerea riscului de apariție a rezistenței.
Fungicidele se folosesc, în mod ideal, preventiv, nu curativ. Pentru obținerea rezultatelor dorite, selecția unui fungicid pentru putregaiul cenușiu trebuie făcută în funcție de cultura tratată și condițiile de mediu. Intervalele dintre tratamente se stabilesc în funcție de profilul produsului și de evoluția vremii, iar acoperirea uniformă a plantelor este necesară pentru protejarea zonelor sensibile. Pentru putregaiul cenușiu, tratamentul este mai eficient când este integrat într-un program care include măsuri preventive și monitorizarea atentă a culturii.
Aşadar, putregaiul cenuşiu este o boală care poate provoca pagube uriaşe în culturi, dacă este lăsată să evolueze. Tratamentele fitosanitare, corelate cu lucrările de întreținere aplicate pe parcursul perioadei de vegetație, contribuie direct la limitarea pierderilor și la menținerea sănătății plantelor. Monitorizarea atentă a culturii și intervențiile realizate la momentele favorabile infecției reduc presiunea bolii asupra organelor sensibile. Utilizarea produselor împotriva Botrytis cinerea, cum sunt fungicidele dezvoltate de BASF , susține obținerea unor recolte uniforme și de calitate.
Surse:
1. Alkilayh, Omar A, et al. “Characterization of Botrytis Cinerea, the Causal Agent of Tomato Grey Mould, and Its Biocontrol Using Bacillus Subtilis.” Physiological and Molecular Plant Pathology, vol. 133, 12 Aug. 2024, pp. 102376–102376, https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0885576524001607, https://doi.org/10.1016/j.pmpp.2024.102376 (accesat la 2.03.2026);
2. Vasyl Cherlinka. “Botrytis Cinerea (Gray Mold): Causes, Symptoms, and Treatment.” EOS Data Analytics, EOS Data Analytics, 10 May 2024, eos.com/blog/botrytis-cinerea (accesat la 2.03.2026);
3. Hua, Li, et al. “Pathogenic Mechanisms and Control Strategies of Botrytis Cinerea Causing Post-Harvest Decay in Fruits and Vegetables.” Food Quality and Safety, vol. 2, no. 3, 24 July 2018, pp. 111–119, academic.oup.com/fqs/article/2/3/111/5057759, https://doi.org/10.1093/fqsafe/fyy016 (accesat la 2.03.2026);
4. DEAN, RALPH, et al. “The Top 10 Fungal Pathogens in Molecular Plant Pathology.” Molecular Plant Pathology, vol. 13, no. 4, 4 Apr. 2012, pp. 414–430, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6638784/, https://doi.org/10.1111/j.1364-3703.2011.00783.x (accesat la 2.03.2026).
