Tineri fermieri în România: provocări în contextul noii PAC

26.05.2021

Editorial: Vor fi tinerii fermieri români pregătiți să facă față noilor condiții și riscuri?

În mod oficial, se arată faptul că, la nivelul Uniunii Europene, România deține una dintre cele mai mici ponderi ale tinerilor fermieri (cu vârsta sub 35 de ani), din totalul numărului de administratori de ferme. Față de media UE de 5,1% a tinerilor antreprenori în sistemul agricol, țara noastră deține o pondere de 3,1%, încă din anul 2010 instalându-se tendința de scădere atât la nivel național, cât și la nivelul european.

”În rândul producătorilor agricoli care exploatează suprafețe de peste 50 hectare, ponderea tinerilor fermieri a ajuns la 5,1%. Majoritatea tinerilor fermieri (sub 35 de ani), gestionează încă exploatații agricole foarte mici: mai mult de 80% din fermele lor sunt ferme de semi-subzistență. Pe de altă parte, în anul 2016, în România, raportul femeilor tinere manageri/tineri manageri bărbați era de aproximativ unu la trei. Tinerii fermieri din România sunt mai bine educați în comparație cu celelalte grupe de vârstă ale fermierilor. Cu toate acestea, în același an 2016, ponderea tinerilor manageri de fermă cu pregătire agricolă de bază sau completă a fost mult mai scăzută în România, comparativ cu media UE (peste 40%). Aproximativ 90% dintre tinerii fermieri români au doar experiență practică în agricultură”, arăta Comisia Europeană.

Crește ponderea tinerilor fermieri, dar nu cresc și sumele accesate de ei

În acest context, asociat riscurilor socio-culturale provocate de depopularea spațiilor rurale (îndeosebi, cele montane), este imperios necesar să fie structurate direcții și măsuri diversificate de susținere a instalării/menținerii tinerilor fermieri în domeniul agricol. Între avantajele pe care inclusiv România le-ar avea în urma aplicării în continuare a unei politici susținute de atragere a tinerilor în mediul rural și, în mod concret, în sistemul agricol, se numără și cel legat de faptul că tinerii fermieri care vor administra ferme de dimensiuni mai mari, vor genera producție standard mai mare pe fermă și, ca urmare a apetitului pentru implementarea noilor tehnologii de producție și de marketing, pot obține un venit mediu mai mare, comparativ cu celelalte grupe de vârstă.

În contextul noului Program Național Strategic al României, inclusiv specialiștii din cadrul Comisiei Europene observau faptul că, deși ”ponderea tinerilor care beneficiază de schema suplimentară de plăți pentru tineri fermieri (PFT) în cadrul Pilonului I a crescut puternic în perioada 2015-2018 (a doua cea mai mare creștere din UE) și s-a situat la aproximativ 6% în 2018 (față de media UE de 7,5), România a cheltuit mai puțin de 1% din pachetul de plăți directe pe YFP în 2018”.

Ambițiile UE pentru o agricultură sustenabilă ar putea fi prea mari pentru fermierii români

Oricare vor fi reperele noilor oportunități puse la dispoziția tinerilor, sunt demne de reținut observațiile specialiștilor Comisiei Europene referitoare la provocările cu care se confruntă tinerii fermieri din România. Între provocările cărora nu li se poate răspunde atât de ușor se numără accesul la pământ (prețurile terenurilor cunoscând creșteri rapide), accesul la finanțare (tinerii fermieri cu greu pot dispune de garanții care să susțină riscurile și încrederea finanțatorilor, la care poate fi adăugată o redusă educație financiară), accesul la educație, depopularea zonelor rurale, din cauza condițiilor dificile de muncă și de trai, precum și a veniturilor agricole reduse.

Pe acest fond, asociat faptului că tinerii fermieri din România participă activ la atragerea sprijinului investițional în cadrul PNDR 2014-2020, rămâne de văzut dacă fondurile alocate în cadrul noului pachet național și european de finanțare a agriculturii și a dezvoltării rurale vor reuși să susțină proiectele de investiții ale tinerilor fermieri și dacă, la rândul lor, tinerii fermieri vor fi pregătiți să răspundă ambițiilor viitoare ale UE, legate de atingerea unei reale neutralități din punct de vedere climatic până în anul 2050, cu scopul de a proteja sănătatea cetățenilor europeni.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar , din fiecare duminică la Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.