Viticultura și vinificația: un potențial economic și cultural pentru România

Adaptarea la noile provocări din vie și cramă

Anul viticol 2023 a fost marcat de secetă persistentă, însă tehnologiile adaptate au permis obținerea unor producții bune, între 8 și 12 tone pe hectar. În prezent, România are o suprafață viticolă de aproximativ 180.000 ha, dar doar 40.000 ha reprezintă plantații moderne, rezultate din reconversie. Alte 100.000 ha sunt ocupate cu hibrizi de valoare comercială scăzută, iar 40.000 ha sunt plantații tradiționale vechi, care păstrează o importantă valoare culturală și ancestrală.

Robert Băicoianu a accentuat importanța materialului genetic adaptat condițiilor locale, recomandând viticultorilor români să valorifice soiurile autohtone precum Fetească Neagră, Fetească Regală, Fetească Albă sau Băbească. Aceste soiuri sunt mai bine adaptate climei și solului, oferind o calitate superioară vinurilor produse. În paralel, soiurile internaționale necesită o gestionare atentă și adaptări specifice pentru a rezista schimbărilor climatice tot mai accentuate.

Vinul românesc în context internațional

Vinurile românești sunt apreciate pe plan internațional, însă exporturile nu reflectă încă potențialul real al industriei. Există exemple de succes, precum cramele Recaș, Budureasca sau Tohani, care au atras enologi și specialiști străini, demonstrând atractivitatea vinurilor românești și calitatea acestora. Cu toate acestea, oportunitățile de export către piețe mari precum Germania rămân insuficient valorificate.

Susținerea cramelor mici și mijlocii

Un fenomen pozitiv al ultimilor ani este apariția și dezvoltarea cramelor mici și mijlocii, facilitate de retrocedarea terenurilor și reconversie. Pentru sprijinirea acestor producători, BASF, în parteneriat cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România, organizează concursul anual „ Povești cu vinuri românești ”. Concursul se adresează cramelor cu suprafețe sub 100 ha, fără taxe de participare, oferind premii substanțiale de 5.000 euro pe categorie, echipamente tehnologice și promovare. Din 2023, concursul a introdus și categoria vinurilor spumante, răspunzând evoluției preferințelor consumatorilor.

Consumatorul român devine din ce în ce mai educat și sofisticat, iar preferințele se schimbă vizibil. În special tinerii sunt interesați tot mai mult de vinuri rosé și vinuri seci sau demiseci. Deși vinurile dulci și demidulci încă dețin o cotă importantă pe piață, trendul indică o scădere treptată a acestora.

Printre provocările majore identificate se numără lipsa acută a forței de muncă manuale, prețul foarte scăzut al strugurilor și dificultatea comercializării fără o cramă proprie. Contextul geopolitic actual, în special conflictul din Ucraina, amplifică presiunea pe producătorii locali, mai ales în contextul importurilor masive de vin moldovenesc, România fiind principalul importator.

Recomandări pentru dezvoltarea durabilă

Pentru o dezvoltare durabilă a industriei vitivinicole, invitatul episodului subliniază importanța asocierii producătorilor, colaborării eficiente între crame și sectorul HoReCa, precum și sprijinul mai activ din partea autorităților. Limitarea importurilor în momente sensibile și promovarea activă la nivel internațional sunt măsuri esențiale pentru susținerea vinului românesc.

În concluzie, industria vitivinicolă românească dispune de un potențial enorm. Cu o organizare mai bună, susținere strategică și investiții adecvate, viticultura poate deveni un motor economic major pentru România, atât pe plan intern, cât și international, iar BASF este alături de viticultori în acest proces.

Toate aceste subiecte interesante, alături de multe altele, au fost dezbătute pe larg în dialogul dintre Robert Băicoianu și gazda podcastului, Petronela Cotea Mihai, pe care te invităm să-l urmărești integral.