Alternarioza tomatelor (Alternaria solani): cauze, simptome și combatere

Simptomele alternariozei la tomate

Evaluarea vizuală pornește de la răsaduri și continuă cu frunzele, pețiolii și fructele, deoarece boala avansează pe mai multe zone ale plantei.

Atacul în faza de răsad

Alternarioza atacă răsadurile de tomate începând de la baza acestora. Primele care sunt afectate de ciupercă sunt tulpinile, în jurul cărora apar pete brune circulare. După tulpină, alternarioza evoluează la frunze. Dacă boala nu este tratată la timp, agentul patogen poate provoca ofilirea plantelor și, într-un final, uscarea lor.

Atacul pe pețiol

În timp, leziunile provocate de alternarioză cresc în dimensiuni și se extind și la celelalte frunze, atacând și pețiolurile sau codițele acestora. Pe lăstarii principali şi laterali apar adesea pete alungite, net delimitate, de culoare brun-negre, ocazional cenuşii-pal, cu margine lată și dimensiuni care variază de la câțiva milimetri până la un centimetru.

Soluția BASF pentru combaterea alternariozei la tomate

Combaterea bolii produse de Alternaria solani cere protecție fungică adaptată tomatelor, mai ales în perioadele cu umiditate ridicată și presiune mare de infecție. BASF recomandă Dagonis^® pentru tomate cultivate în câmp, sere și solarii, cu utilizare împotriva alternariozei, făinării tomatelor și pătării cafenii.

Fungicid Dagonis^®

Dagonis^® este un fungicid polivalent, cu un spectru larg de utilizare, care combină două substanțe active extrem de eficiente în combaterea alternariozei la tomate, fluxapiroxad și difenoconazol.

Ambele au proprietăți de prevenire a apariției bolilor, oferind și un control curativ de încredere. Fluxapiroxad inhibă stadiile de evoluție în cazul Alternaria solani, în timp ce difenoconazolul este un triazol sistemic care controlează un număr mare de boli foliare.

Dagonis^®, la tomate, controlează atât alternarioza, cât și făinarea tomatelor (Leveillula taurica) și pătarea cafenie (Cladosporium fulvum sin. Fulvia fulva). Printr-un singur tratament, controlăm 3 agenți patogeni importanți, în câmp, sere și solarii.

Pentru controlul alternariozei, Dagonis^® se aplică în doză de 1 litru la hectar. Pentru o eficiență sporită, se fac maximum două tratamente/sezon, cu un interval de o săptămână între ele. Perioada optimă de aplicare la cultura de tomate este de la apariția primelor 4 frunze până la coacerea deplină a roșiilor. Recoltarea se face după o pauză de cel puțin 3 zile de la ultimul tratament cu Dagonis^®. Acest produs face parte din download tehnologia BASF de protecție la tomate , concepută pentru a asigura sănătatea culturii pe tot parcursul sezonului.

Cauzele apariției alternariozei la tomate

Apariția alternariozei la tomate are legătură directă cu umiditatea ridicată, temperatura și starea generală a plantelor. Boala evoluează rapid când apa rămâne pe frunze, tulpini sau fructe. Agentul patogen găsește atunci condiții favorabile pentru germinare. Apoi pătrunde în țesuturi și produce leziuni vizibile.

Condiții climatice favorabile (umiditate, temperatură)

Sporii de Alternaria solani germinează rapid atunci când frunzele sau tulpinile sunt acoperite de picături de apă provenite din ploaie, rouă sau irigare prin stropire. În asemenea condiții, germinarea are loc într-un timp foarte scurt, de până la 30 de minute, la temperaturi exterioare între 26,5 și 29,5 grade Celsius. După germinare, ciuperca atacă celulele plantei într-un interval de 3 până la 12 ore, în funcție de temperatură.

Factori de risc în cultura de tomate

După pătrunderea în celulele frunzei sau ale tulpinii, apar leziuni vizibile în două-trei zile. Petele brune, cu formă neregulată, se dezvoltă când temperatura depășește 15 grade Celsius, iar umezeala rămâne ridicată. Cele mai afectate plante sunt cele slab îngrijite. Dezvoltarea puternică a agentului patogen reduce cantitatea de lumină absorbită de plante, scade capacitatea de fotosinteză, iar cultura de tomate își pierde treptat vigoarea productivă.

Surse de infecție și transmiterea bolii

Transmiterea pătării brune la tomate este favorizată de sporii care ajung de pe o plantă pe alta sau de la un etaj foliar la altul, prin vânt ori prin picături de apă. Resturile vegetale infectate și semințele provenite din fructe atacate pot menține sursa de infecție pentru ciclurile următoare de cultură. Răspândirea devine mai rapidă în terenuri cu vegetație densă, umiditate persistentă și aerisire redusă.

Prevenirea alternariozei la tomate

Alternarioza la tomate poate fi limitată prin măsuri care reduc umiditatea pe frunze, scad presiunea surselor de infecție și mențin plantele într-o stare vegetativă echilibrată. Prevenția începe înainte de instalarea bolii și continuă pe tot parcursul perioadei de vegetație.

Măsuri agrotehnice recomandate

Tomatele se plantează în soluri fertilizate echilibrat, fără carențe de magneziu și fără exces de vegetație spontană. Irigarea la baza plantelor reduce riscul de diseminare a sporilor prin picături de apă. În sere și solarii, aerisirea dimineața devreme sau seara târziu limitează formarea condensului pe frunze. Plantele trebuie menținute aerisite, iar frunzele afectate se elimină din cultură, pentru a reduce presiunea infecțiilor.

Rotația culturilor și igiena terenului

Rotația culturilor are rol important în reducerea surselor de infecție din sol. Tomatele nu trebuie să revină pe o solă infestată cu Alternaria decât după 4 ani. Resturile vegetale se strâng și se ard sau se îngroapă în profunzime, deoarece pot păstra miceliul și sporii. În spații protejate, dezinfecția solului înainte de plantare contribuie la reducerea presiunii patogenului.

Alegerea hibrizilor rezistenți

Alegerea hibrizilor cu toleranță sau rezistență la boli ajută la menținerea unei culturi mai stabile în perioadele cu presiune ridicată de infecție. Hibrizii adaptați zonei de cultură suportă mai bine variațiile de temperatură, umiditatea ridicată și stresul din vegetație. Materialul biologic sănătos, asociat cu igiena terenului și irigarea controlată, reduce riscul pierderilor produse de alternarioză la tomate.

Diagnostic diferențial: alternarioza vs. alte boli ale tomatelor

Diagnosticarea corectă cere observarea organului afectat, a formei petelor, a ritmului de extindere și a condițiilor în care apar simptomele. Multe boli ale tomatelor produc pete, îngălbeniri sau ofiliri, dar detaliile vizuale le separă. Alternarioza are o evoluție specifică pe frunze, tulpini și fructe, iar comparația cu alte boli ajută la orientarea măsurilor de protecție.

Alternarioza vs. mana

Alternarioza formează pete brune, circulare sau neregulate, cu inele concentrice, numite adesea „pete-țintă”. Mana la roșii produce zone apoase, verde-deschis spre brun, care se extind rapid pe frunze, tulpini și fructe, mai ales în ani cu ploi multe și temperaturi moderate. La mană, țesuturile capătă aspect umed la început, apoi se necrozează. La alternarioză, leziunile au contur mai uscat și concentric.

Alternarioza vs. pătarea cafenie

Alternarioza afectează frunzele, tulpinile și fructele, iar petele au frecvent cercuri concentrice. Aceasta se deosebește de pătarea cafenie prin distribuția simptomelor și prin aspectul leziunilor. Pătarea cafenie, produsă de Fulvia fulva, apare mai ales pe frunze, în special în spații protejate, unde umiditatea rămâne ridicată. Leziunile nu au tipicul de „pete-țintă” al alternariozei, iar suprafața inferioară a frunzei capătă zone catifelate, brun-cafenii.

Alternarioza vs. făinarea tomatelor

Alternarioza produce pete brune, necrotice, cu extindere concentrică. Făinarea tomatelor se recunoaște prin zone albicioase, cu aspect prăfos, apărute pe frunze. Țesutul afectat se îngălbenește treptat, fără pete țintă brune la debut. Diferența principală stă în textura simptomului: alternarioza necrozează țesutul, iar făinarea acoperă suprafața foliară cu o pâslă deschisă la culoare. Pentru boli fungice la tomate, portofoliul BASF include produse precum Signum^®, cu utilizare la tomate pentru putregaiul cenușiu.

Alternarioza vs. putregaiul cenușiu

Alternarioza dă pete brune, uscate, cu cercuri concentrice. Putregaiul cenușiu evoluează prin țesuturi moi, brunificate, acoperite apoi de un mucegai cenușiu. Diferența devine vizibilă mai ales pe fructe și pe zonele rănite ale plantei. Alternarioza păstrează leziuni mai delimitate, iar putregaiul cenușiu înaintează prin degradarea țesuturilor. Pentru combaterea putregaiului cenușiu, BASF pune la dispoziție Signum^® ca fungicid omologat pentru mai multe culturi, inclusiv tomate.

Alternarioza vs. fuzarioza

Alternarioza se observă pe organele aeriene, prin pete brune și necroze cu aspect concentric. Fuzarioza la tomate pornește din sol și afectează sistemul vascular al plantei. Diferența principală se vede în ofilire. La fuzarioză, planta se veștejește treptat, iar vasele conducătoare se brunifică în interiorul tulpinii. La alternarioză, primele indicii vizibile rămân leziunile de pe frunze, tulpini sau fructe.

Alternarioza vs. arsura bacteriană la tomate

Alternarioza are origine fungică și produce pete brune, adesea cu inele concentrice. Arsura bacteriană la tomate produce pete mici, hidrozate la început, cu aspect translucid sau uleios, care se brunifică ulterior. Pe fructe pot apărea leziuni ușor proeminente, aspre sau crăpate. Diferența ține de aspectul inițial al petelor. La boala bacteriană, leziunile au mai des caracter umed, iar la alternarioză se dezvoltă zone necrotice, concentrice.

Întrebări frecvente despre alternarioza tomatelor (FAQ)

Pentru o înțelegere mai riguroasă a bolii, răspunsurile de mai jos sintetizează informațiile importante despre alternarioza la tomate, de la apariția primelor semne până la ritmul de răspândire.

Când apar primele simptome ale alternariozei?

Primele simptome apar rapid după infectare, mai ales când frunzele sau tulpinile rămân umede. Sporii germinează în până la 30 de minute, la temperaturi între 26,5 și 29,5 grade Celsius. După pătrunderea ciupercii în țesuturi, leziunile devin vizibile în două-trei zile. Alternarioza tomatelor evoluează mai repede când temperatura depășește 15 grade Celsius, iar umezeala persistă.

Se poate combate alternarioza fără fungicide?

Măsurile preventive reduc presiunea bolii, dar nu asigură control complet în perioade favorabile infecției. Igiena culturală, aerisirea spațiilor protejate, irigarea la baza plantelor și eliminarea resturilor vegetale limitează sursele de infecție. În culturile cu atac instalat sau cu risc ridicat, protecția cu fungicide rămâne necesară pentru limitarea extinderii bolii.

Cât de rapid se răspândește boala?

Boala se răspândește rapid prin spori purtați de vânt sau de picăturile de apă. Transmiterea are loc de la o plantă la alta și de la un etaj foliar la altul. Umiditatea atmosferică foarte ridicată și intervalul larg de temperatură, între 2 și 35 grade Celsius, favorizează infecția. Resturile vegetale și semințele provenite din fructe atacate mențin sursa de infecție pentru ciclurile următoare.

În concluzie, alternarioza sau pătarea brună, una dintre bolile tomatelor, reprezintă o boală cu impact major asupra randamentului, mai ales când frunzișul își pierde capacitatea de a susține fructificarea. Presiunea infecției reduce potențialul productiv, afectează uniformitatea recoltei și influențează valoarea comercială a fructelor. O cultură aerisită, echilibrată vegetativ și monitorizată atent păstrează un ritm mai stabil de dezvoltare. Prin integrarea lucrărilor de întreținere cu protecția fungică adecvată împotriva alternariozei la tomate, susținută de produsele BASF, plantele își mențin vigoarea, iar producția ajunge mai ușor la standarde ridicate de calitate.