BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

Cultura de triticale: Plantarea și prevenirea dăunătorilor

5 mai 2018

Cultura de triticale a devenit din ce în ce mai populară în rândul agricultorilor și fermierilor. Află tot ce presupune înființarea culturilor de triticale, dar și cum poți să obții o cultură de calitate

  • Care este morfologia plantei
  • Unde și cum trebuie semănate triticalele
  • Care sunt condițiile optime pentru însămânțare
  • Când trebuie făcută fertilizarea triticalelor
  • Care sunt caracteristicile și avantajele triticalelor
  • Care sunt bolile si dăunătorii care pot afecta cultura de triticale
  • Buruienile si soluții eficiente de combatere
  • Cum trebuie făcută recoltarea culturii de triticale
  • Condiții necesare pentru depozitarea loturilor de triticale

Triticalele, cunoscute și sub denumirea de Triticosecale, sunt plante amfiploide, un hibrid între secară și grâu. Ca aspect, se asemănă mai mult cu grâul, plantele sunt mai robuste și mai viguroase, cu spice mari cu multe spiculețe. Triticalele sunt cereale utilizate din ce în ce mai mult, datorită potențialului ridicat de producție de boabe, fiind folosite și ca plante furajere, pentru hrănirea animalelor.

Cultura de triticale are o rezistență sporită la boli, spre deosebire de grâu, iar semințele încolțesc mult mai rapid.

Care este morfologia plantei

Planta se formează dintr-un singur bob de triticale și are un sistem radicular bine dezvoltat, compus din trei tipuri de rădăcini: rădăcini adventiv-embrionare, rădăcini embrionare și rădăcini adventive.

Rădăcinile cresc rapid și oferă rezistență sporită plantei la condițiile nefavorabile din sol. Prin germinarea bobului se formează 3 - 5 rădăcini adventiv-embrionare, pe lângă radiculă.

Tulpina este compusă din 5 -7 noduri și internoduri, dintre care primele conțin un țesut parenchimatic pufos, iar ultimul internod este gol. Înălțimea tulpinii variază între 40 - 50 cm și poate ajunge până la 120 - 150 cm.

Frunzele au forme diferite (de tip xerofitic, liniar-lanceolată, scurte, erectoide, late, ușor țepoase sau răsucite, lungi, puternic curbate), fiind formate din teacă și limb. Au urechiușe mici sau mari, cu bordura încrețită. Culoarea frunzelor variază între verde-închis, verde-argintiu sau verde-gălbui, cu pete mici de culoare deschisă.

Spicul este format din mai multe spice mici, iar numărul lor variază în funcție de forma și de dimensiunea spicului principal. Cele laxe de tip speltoid au 29 - 30 de spiculețe, cele compacte de tip durum sau turgidum au 40 - 42 de spiculețe, iar cele ariste lungi și compacte au 33 - 36 de spiculețe.

Boabele sau fructul sunt asemănătoare cu grâul și secara, iar lungimea lor variază între 10 - 12 mm și au diametrul de 2 - 3 mm. Culoarea lor poate fi galbenă - verzuie sau galbenă - maronie, fiind acoperite complet sau parțial (trei sferturi) cu plevi.

Unde și cum trebuie semănate triticalele

Triticalele pot fi semănate în toate regiunile țării, însă zonele unde cultura de triticale oferă o productivitate ridicată sunt depresiunile intramontane și regiunile submontane din Transilvania, în partea de nord - vest a țării și în nordul Moldovei.

Ca plantă furajeră, triticalele pot fi cultivate în zonele de câmpie din Dobrogea, Câmpia Banatului, Câmpia Română și Câmpia Transilvaniei. Dintre soiurile românești care sunt cultivate la noi în țară enumerăm Vlădeasa, Titan, Plai, Țebea, Colina, Prospect, Ulpia, Silver. Caracteristicile acestor soiuri sunt rezistența la frig și potențialul ridicat de producție.

Triticalele pot fi plantate după alte culturi precum:

  • fasole, năut, soia, mazăre, in, rapiță cartofi, acestea fiind cele mai bune plante premergătoare pentru cultura de triticale
  • alte culturi recomandate sunt cele de floarea soarelui, porumb, sfecla de zahăr, cartofii de toamnă, cereale păioase în primul an

Nu este recomandată plantarea lor pe terenuri unde au fost culturi de păioase mai mult de doi ani sau după alte cereale din cauza sensibilității la fuzarioză.

Cultura de triticale nu necesită la fel de multă căldură precum culturile de grâu și orz, în special în etapa de formare și umplere a bobului. De aceea, multe culturi de triticale au recoltă bogată în zonele mai răcoroase.

În ceea ce privește umiditatea, triticalele au nevoie de multă umiditate, mai ales în perioada formării boabelor. Solurile favorabile pentru cultura de triticale sunt cele acide sau nisipoase.

Care sunt condițiile optime pentru însămânțare

Pentru ca triticalele să se dezvolte armonios, iar recolta să fie bogată, este necesar ca terenul să fie pregătit anterior însămânțării.

Cum pregătești terenul pentru plantare

Pentru un teren prielnic culturii de triticale trebuie realizată o arătură de vară, la o adâncime de 20-25 cm, astfel încât terenul să fie menținut curat de buruieni. Următoarea etapă este arătura de toamnă, realizată la o adâncime de 18-20 cm, pentru a mărunți bulgării, iar apoi este necesar un discuit la 12-15 cm.

Pregătirea patului germinativ poate fi făcut printr-o singură trecere cu combinatorul peste teren cu o zi înainte de semănarea semințelor de triticale.

Pentru zonele de deal și cele submontane, perioada optimă de semănare a triticalelor este cuprinsă între 15 septembrie și 1 octombrie. Semănarea triticalelor în zona de câmpie trebuie făcută în perioada 1 - 15 octombrie.

Cum se realizează semănarea triticalelor

La fel ca în cazul grâului, înainte de semănare, sămânța de triticale trebuie tratată cu insecto-fungicide pentru cereale , astfel încât semințele să își păstreze calitatea și să fie rezistente la boli și dăunători.

Pentru semănarea triticalelor și densitatea semințelor trebuie ținut cont de cantitatea de apă din sol, tipul de sol, predispoziția la boli și dăunători. Densitatea optimă este de 500 - 600 boabe germinabile/mp, iar semințele trebuie plantate la o adâncime mai mare decât cea a semințelor de grâu, mai exact la o adâncime de 5 - 6 cm, în sol. Distanța între rânduri trebuie să fie de 12,5 cm. Pentru un hectar, norma de semănare este de 270 - 300 kg de semințe.

Când trebuie făcută fertilizarea triticalelor

Spre deosebire de grâu, triticalele necesită aplicarea unor doze moderate de îngrășăminte. Îngrășămintele se aplică în două etape, după cum urmează:

Fertilizarea de bază

Fertilizarea de bază a triticalelor este făcută toamna, în funcție de gradul de fertilitate al solului. Îngrășămintele folosite sunt azotul, fosforul și potasiul. Fosforul și potasiul se aplică toamna, iar doza de azot trebuie aplicată o parte toamna și o parte primăvara, după alungirea paiului. Dozele de îngrășământ recomandate, după gradul de fertilitate al solului, sunt următoarele:

  • soluri cu fertilitate slabă - între 80 și 100 kg de azot/ha, 70 - 90 kg de fosfor/ha, 60 - 70 kg de potasiu/ha
  • soluri cu fertilitate medie - 70 - 80 kg de azot/ha, 60 - 70 kg de fosfor/ha, 40 - 50 kg de potasiu/ha
  • soluri cu fertilitate ridicată - 60 - 70 kg de azot/ha, 40 - 60 kg de fosfor/ha, fără potasiu

Fertilizarea fazială

Următoarea etapă de fertilizare este cea fazială sau suplimentară, care poate fi realizată primăvara, în una sau două aplicări separate. Doza de azot recomandată pentru fertilizarea de primăvară a triticalelor este cuprinsă între 60 și 70 kg azot/ha.

Care sunt caracteristicile și avantajele triticalelor

Datorită faptului că triticalele combină atât caracteristicile grâului, cât și pe cele ale secarei, această cereală are numeroase avantaje:

  • rezistență ridicată la temperaturi scăzute - ceea ce înseamnă că vegetația este prelungită până toamna târziu, iar primăvara va fi reluată o creștere timpurie a culturii de triticale
  • rigurozitate mare a plantelor și un ritm rapid de creștere - dintr-un singur bob de triticale se va forma o plantă cu un sistem radicular bine dezvoltat. Aceasta poate atinge înălțimi de la 40 - 50 cm și poate ajunge și până la 120 - 150 cm. Cele mai bune plante sunt triticalele cu înălțime medie de 90 - 100 cm
  • toleranță la toxicitatea ionilor de aluminiu - tocmai de aceea culturile de triticale pot fi valorificate pe solurile acide, nefiind necesară îmbunătățirea solului cu calcar
  • rezistența genetică la un spectru larg de boli - dacă plantarea se face în perioada optimă, iar terenul este pregătit corespunzător, cultura de triticale are o rezistență sporită la boli și dăunători
  • rezistență la frig, pe perioada iernii, ceea ce asigură o stabilitate a culturii an de an
  • valoare nutritiva superioară a boabelor de triticale, spre deosebire de boabele de grâu și de orz
  • posibilitate de folosire ca furaj pentru alimentația bovinelor, ovinelor, păsărilor și porcilor deoarece triticalele au un conținut bogat de lizină, cu 30% mai ridicat decât în cazul grânelor de toamnă sau primăvară
  • pot fi folosite pentru prepararea pâinii, în alimentația oamenilor, în cantitate egală cu făina de grâu (sub formă de fulgi), dar și pentru prepararea produselor de patiserie sau paste făinoase
  • poate fi extras alcool din boabele de triticale, pentru prepararea băuturilor spirtoase sau a bioetanolului (combustibil bio). Din 1000 kg de semințe pot fi obținuți 400 litri de alcool

Care sunt bolile si dăunătorii care pot afecta cultura de triticale

Dacă plantarea triticalelor nu este realizată în perioada recomandată și nu sunt aplicate tratamentele corespunzătoare, cultura poate fi afectată de boli și dăunători.

Boli întâlnite la cultura de triticale

  • fuzarioza spicelor - este o boală produsă de fungi Fusarium, care afectează în special spicul plantelor. Cele mai întâlnite specii de fungi în România sunt Fusarium culmorum și Fusarium graminearum, care produc deoxinivalenol. Aceasta atacă boabele spicelor de triticale prin activarea unei micotoxine din bob, astfel încât planta nu mai poate fi folosită pentru consum de către oameni sau ca aliment furajer pentru animale. Boabele vor fi mai mici, zbârcite și vor avea o culoare albicioasă, mată. Apariția fuzariozei este favorizată de perioadele ploioase, iar într-un an ploios se poate ajunge la pierderi de până la 50% din recolta de triticale
  • septorioza (rugina brună) - această boală atacă frunzele plantelor, sub forma unor pete neregulate. Aceste pete au la început o nuanță brună, iar treptat centrul frunzei va deveni albicios, iar marginile vor rămâne de culoare brună. În cazul în care frunzele sunt atacate mai mult, acestea se usucă și cad. Septorioza este provocată de ciupercile Septoria tritici şi Septoria nodorum, iar apariția ei este provocată de umiditatea ridicată sau de plantarea cerealelor într-un sol argilos sau pe un pat germinativ slab pregătit
  • rugina galbenă - boala atacă frunzele plantelor, iar acestea nu se mai dezvoltă suficient și se usucă mai repede decât frunzele sănătoase. Rugina galbenă este produsă de ciuperci care pot fi răspândite pe calea vântului, punând în pericol o mare parte din cultura de triticale

  • mălura comună (Tilletia spp.) - plantele afectate au spicul mai subțire și mai scurt decât spicurile sănătoase, iar boabele sunt mici și au o culoare brună-cenușie
  • mălura pitică - plantele afectate au dimensiuni mai mici și o culoare închisă, verde-albăstruie. Spre deosebire de spicele sănătoase care se îndoaie sub greutatea boabelor, spicele afectate de mălura pitică sunt țepene

Cum pot fi combătute bolile în timpul vegetației

Protecția culturii de triticale împotriva bolilor se face prin aplicarea a 1 - 2 tratamente cu fungicide sau prin măsuri agrotehnice preventive:

  • combaterea septoriozei sau a ruginei brune - pentru a preveni infectarea culturii de triticale este necesar ca semănarea să fie făcută toamna târziu, să alegi semănatul în brazdă sau să folosești un soi mai puțin vulnerabil, așa cum sunt soiurile cu pai lung. Pentru tratamentul cu fungicide este recomandată o soluție cu o combinație echilibrată de strobilurină-azol, care trebuie aplicată cât mai aproape de miezul infecției și într-o cantitate suficient de mare pentru a combate boala
  • combaterea mălurei - este necesar ca semănatul să se facă în perioada optimă (septembrie - octombrie), iar terenul pe care sunt cultivate semințele de triticale, grâul de toamnă să nu ocupe o suprafață mai mare de 20%. Tratamentul cu fungicide trebuie aplicat semințelor de triticale, înainte de semănarea lor
  • combaterea fuzariozei - este important să diversifici culturile în asolament și să asiguri o rotație a culturilor, fără să utilizezi pe aceeași suprafață alte culturi de graminee la perioade scurte de timp, deoarece spectrul de boli comune este destul de mare și poate afecta cultura de triticale. Pentru semănat poți folosi semințe sănătoase și tratate anterior cu o soluție fungicidă. Recoltarea triticalelor trebuie făcută la timp

Dăunatori care pot afecta cultura de triticale

Culturile de triticale pot fi afectate de următorii dăunători:

Tripșii

Tripșii, cunoscuți și sub denumirea de Haplothrips tritici sunt insecte răspândite cu precădere în zona stepei și a silvostepei. Insecta adultă are o culoare cafeniu închis spre negru, uneori fiind negru tăciune. Lungime corpului este de 1,2 mm și poate ajunge până la 1,4 mm. Larvele au culoarea roșie și nu au aripi.

Tripșii atacă culturile de cereale, în special pe cele din luna iunie. Spicele afectate sunt acoperite, total sau parțial, cu o substanță albă, florile sunt căzute, iar boabele stafidite. Infestările la scară largă apar în anii cu ierni blânde, cu veri și primăveri secetoase.

Perioada de hrănire a tripsului de grâu este de 7 - 9 zile, timp în care adultul atinge maturitatea sexuală și începe de să împerecheze, la sfârșit de mai și început de iunie. Femela depune ouăle pe spice, în grămezi, timp de 30 de zile, iar larvele apar după 10 - 11 zile. Acestea pătrund în spice și încep să se hrănească cu sucul boabelor. În funcție de condițiile climaterice, tripsul negru se dezvoltă complet după 30 - 35 de zile.

Larvele pot fi eliminate printr-o arătură adâncă a solului, la 20 - 25 de cm. Tratamentele chimice de combatere trebuie aplicate în perioada de vegetație, folosind un insecticid eficient.

Păduchele verde al cerealelor

Păduchele verde al cerealelor este prezent în zonele în care sunt cultivate cereale păioase, formând colonii numeroase pe frunzele plantelor.

Această insectă iernează ca ou, care este depus de femele toamna, pe porumb, orz, grâu și alte graminee. O femelă poate să depună 1 - 6 ouă, iar în România se pot dezvolta între 21 și 23 generații pe an. Păduchele are corpul oval, cu o lungime de 1,5 - 2 mm, de culoare verde deschis sau cu pete galbene. Cei înaripați au o lungime de 1,2 - 1,9 mm, abdomen verde, torace și cap brun.

După ce atacă frunzele, păduchii se contorsionează, iar pe zonele înțepate apar pete roșiatice, care treptat vor acoperi toată frunza, până când planta se va usca.

Combaterea păduchelui verde al cerealelor poate fi făcută folosind un insecticid. FASTAC® ACTIVE conține o substanță activă, alfa-cipermetrin, care combate atât adulții, cât și larvele și ouăle insectelor.

Cărăbușul cerealelor

Cărăbușul cerealelor iernează în sol ca larvă, la o adâncime de 35 - 80 cm. Acesta atacă toate culturile de cereale: desface petalele spicelor, roade ovarele florilor și roade boabele încă din faza de coacere.

Cărăbușul cerealelor are un corp cu o lungime de 20 - 30 mm, de culoare maro. Partea posterioară a corpului, partea inferioară și platoșa gâtului sunt de culoare neagră, iar aripile sunt de culoare maro. Pe cap are o pereche de antene, cu 7 franjuri lungi la capete la masculi și 6 franjuri la femele.

Larvele au o culoare albicioasă - galbenă și pot ajunge la o lungime de până la 65 mm. Au capul maroniu, bine delimitat de restul corpului și trei perechi de picioare care pornesc din zona toracelui.

Prevenirea apariției acestui dăunător și combaterea lui se face prin pregătirea corespunzătoare a solului înainte de însămânțare, prin arătura, discuirea și graparea terenului.

Musca de Hessa

Musca de Hessa (Mayetiola destructor) atacă cerealele de primăvara și toamnă. După atacul muștelor, frunzele îngălbenesc și apoi se usucă. Atacurile care au loc la înspicare vor provoca ruperea tulpinilor, în locul în care s-au instalat larvele. Prezența muștei este observată în culturile de toamnă, în lunile octombrie - noiembrie, atunci când frunzele plantelor capătă o culoare gălbuie.

Musca seamănă cu un țânțar, iar adultul are corpul de culoare cafeniu închis spre negru, cu formă turtită. Lungime corpului este de 2,8-3,4 mm. Aripile sunt transparente, pe care se văd nervurile, iar picioarele sunt lungi, cu tarse compuse din cinci părți.

Musca de Hessa iernează în culturile tinere de toamnă și are 2 - 3 generații pe an. Acestea sunt generația de primăvară (aprilie - iunie), generația de vară (iunie - iulie) și generația de toamnă (august - aprilie a anului următor).

Prevenirea apariției se face prin plantarea unor soiuri rezistente la atacul dăunătorilor sau prin executarea arăturii imediat după recoltarea culturii de triticale.

Musca galbenă a cerealelor

Adultul are corpul de culoare galbenă, cu 5 dungi dispuse longitudinal, de culoare negru-brun. Lungime corpului este cuprinsă între 3 și 5 mm. Larva este inițial transparentă, iar apoi capătă o culoare alb-gălbuie și poate ajunge la o lungime de 6 - 9 mm.

Musca galbenă a cerealelor atacă atât culturile de cereale de primăvară, cât și cele de toamnă. Cele mai multe pagube sunt înregistrate la grâul de toamnă care a fost însămânțat mult prea devreme sau la cerealele de primăvară care au fost însămânțate târziu. Musca galbenă a cerealelor iernează în zona în care cresc mugurii, la cerealele de toamnă, având două generații pe an.

Combaterea acestui dăunător se face prin aplicarea unui tratament cu insecticid în perioada de vegetație.

Buruienile si soluții eficiente de combatere

Buruienile sunt o specie de plante necultivate care pot provoca întârzierea dezvoltării culturilor și micșorarea recoltelor. Pentru combaterea buruienilor sunt necesare tratamente cu erbicide, iar produsul recomandat este BIATHLON® 4D . Acesta conține două substanțe active, tritosulfuron și florasulam, care stopează creșterea buruienilor la numai câteva ore de la aplicare.

Cum trebuie făcută recoltarea culturii de triticale

Culturile care vor fi folosite ca fân sau masă verde trebuie recoltate în faza de burduf, înainte de înspicare și înainte ca umiditatea boabelor să ajungă la 16%. Astfel va fi asigurată o producție ridicată, deoarece sunt evitate pierderile prin scuturarea boabelor, iar furajul va fi de calitate superioară.

Pentru recoltarea de boabe este necesar ca semințele să fie coapte în totalitate.

Producția de boabe poate ajunge de la 4 tone/ha până la 6 tone/ha. În cazul furajelor, producția de masă verde este cuprinsă între 25 - 25 tone/ha.

Condiții necesare pentru depozitarea loturilor de triticale

Triticalele trebuie păstrate în depozite care au fost curățate în prealabil. Calitatea unui lot de semințe este condiționată și de gradul de umiditate și de temperatură din depozit.

Nivelul de umiditate optim pentru loturile de triticale este de 14%. Temperatura maximă nu trebuie să depășeacă 30 de grade Celsius în perioada 1 iunie - 1 ianuarie. În cazul loturilor care provin din recolta aceluiași an, temperatura maximă nu trebuie să depășească 35 grade Celsius, pe o perioadă de 45 de zile de la data recepționării lotului de cereale.

Pe întreaga durată de depozitare, lotul de triticale trebuie verificat lunar, astfel încât să fie asigurate toate condițiile optime de păstrare.

Pentru combaterea insectelor care pot să apară în depozit este recomandată folosirea unui insecticid. FENDONA® 15 SC poate fi utilizat pentru combaterea insectelor, cât și a târâtoarelor care pot să apară în depozitul de cereale. Acesta conține o substanță activă, alfa-cipermetrin, care este absorbită prin contact cu corpul dăunătorilor și prin ingestie. Substanța își face efectul în 24 de ore de la absorbția ei în organism.

Mergi sus