Lucrări de pregătire a solului pentru semănatul rapiţei
19.07.2021
_1540x866_webp.webp?1678917755839)
În ultimii ani, rapiţa a câştigat mult în popularitate printre fermierii români, iar suprafeţele cultivate cu această plantă sunt în creştere.
Cultura de rapiță are nevoie de lucrări la momentul oportun, iar fermierii trebuie să ţină cont de anumite specificaţii tehnice, pentru a obţine o producţie de calitate.
Iată care sunt principalele măsuri pentru pregătirea solului înainte de semănatul rapiţei:
În cazul rapiţei, culturile premergătoare eficiente sunt recoltate până la sfârşitul lunii iulie, pentru a permite pregătirea solului într-o perioadă optimă. Iată care sunt culturile recomandate ca bune premergătoare:
- cerealele păioase (grâu, orz)
- cartofii timpurii.
Pe de altă parte, agricultorii sunt sfătuiţi să evite culturile premergătoare care au boli comune cu rapiţa, pentru că riscă să înregistreze pierderi mari de producţie atunci când bolile trec de la o cultură la alta.
Iată care sunt culturile nerecomandate ca bune premergătoare:
- floarea-soarelui;
- lucerna;
- monocultură de rapiță
Rapiţa poate fi cultivată din nou pe acelaşi teren după cel puţin trei ani.
Pregătirea solului pentru cultura de rapiţă
Aceasta este una dintre etapele esenţiale pentru o cultură de rapiţă de succes. Pentru că timpul disponibil pentru pregătirea solului este unul scurt, între recoltarea culturii premergătoare şi însămânţarea celei de rapiţă, lucrările trebuie începute imediat, în vară, iar misiunea principală este păstrarea apei în sol.
Iată care sunt principalele etape de pregătire a solului pentru cultura de rapiţă:
- recoltarea timpurie a culturii premergătoare.
- arătura de vară sau lucrările minime ale solului. Acestea se fac imediat după recoltarea plantelor premergătoare sau chiar în timpul recoltării, dacă este posibil. Motivul e că solul are mai multă apă în acea perioadă şi lucrările pot fi efectuate în condiţii optime. Lăsat nelucrat peste vară, solul se usucă, nu doar la suprafaţă, ci şi în adâncime. În aceste condiţii, pregătirea lui va fi dificilă înaintea semănatului.
Pe de altă parte, cu cât solul este lucrat mai repede, cu atât are mai mult timp la dispoziţie să descompună resturile vegetale rămase de la cultura anterioară, ceea ce contribuie la creşterea cantităţii de azot şi a altor elemente nutritive necesare pentru noua cultură. De asemenea, aceasta ajută şi la o semicompactare a solului, care permite semănarea precisă a seminţelor la adâncimea normală de 2-3 centimetri. În caz contrar, dacă solul este afânat, semănătoarea se va afunda la o adâncime mai mare, iar seminţele vor răsări greu, neuniform sau chiar deloc.
Dacă arătura nu poate fi efectuată imediat după recoltarea culturilor premergătoare, iar lucrările solului pentru rapiţă întârzie, specialiştii recomandă o tăvălugire înainte de semănat, lucrare ce contribuie la compactarea patului germinativ, permițând semănarea la adâncimea optimă.
- Pregătirea unui pat germinativ bun. Această operaţiune este necesară dacă ţinem cont de dimensiunile mici ale seminţei şi de faptul că aceasta trebuie pusă în contact cu solul. Această lucrare se face după recoltarea plantelor premergătoare şi după arătura sau lucrările minime ale solului.
Semănatul rapiţei
Semănatul se poate efectua şi fără umiditate prea mare în sol, 15-20 mm de ploaie sau o irigare ulterioară fiind de ajuns pentru a obţine o răsărire bună. În funcţie de regiune, perioada optimă pentru semănarea rapiţei este următoarea:
- 20 august - 10 septembrie în partea de nord a ţării;
- 25 august - 20 septembrie în sudul ţării.
Aşa cum am spus mai sus, adâncimea optimă pentru semănarea rapiţei este de 2-3 cm, iar patul germinativ trebuie să fie bine mărunţit. Distanţa între rânduri poate fi de la 12,5 până la 37,5 de centimetri, iar viteza de deplasare a semănătorii să fie de cel mult 4-5 km/h, pentru ca semănarea să se facă uniform.
Un alt criteriu important de care trebuie să se ţină seama este densitatea semănatului. La sfârşitul iernii, cultura de rapiţă trebuie să aibă în jur de 35-45 de plante pe metru pătrat. Pentru a atinge acest obiectiv, recomandarea BASF pentru desimea plantelor la hibrizii comercializați în România este de 40-50 plante pe metru pătrat. Dintr-un sac de semințe de rapiță BASF pot fi semănate cel puțin 3 hectare.
Mare parte din calitatea şi cantitatea producţiei de rapiţă este determinată de stadiul plantelor înainte de venirea iernii. pentru o producţie ridicată plantele trebuie să aibă:
- între 8 şi 12 frunze;
- diametrul bazei tulpinii are între 8 şi 10 milimetri;
- fără tijă florală, adică sub 2 centimetri diametru.
Seminţele şi hibrizii de rapiţă
Pentru a oferi rezultate bune, cultura de rapiţă are nevoie de seminţe de calitate, care pot să reziste unor condiţii de mediu potrivnice şi atacului unor boli specifice.
Hibrizii de rapiță indicaţi pentru condiţiile existente în ţara noastră, oferă o rezistenţă sporită la iernare şi frângere, o toleranţă ridicată la anumite boli, cum ar fi putregaiul negru (Phoma) sau Verticillium, şi un conţinut ridicat de ulei.
Aşadar, pregătirea solului şi lucrările acestuia sunt esenţiale pentru obţinerea unei producţii bune de rapiţă. De asemenea, seminţele folosite trebuie să fie de calitate şi să ofere o protecţie optimă faţă de boli. La fel de importantă pentru calitatea unei culturi este şi tehnica de semănare, inclusiv perioada aleasă pentru însămânţare. Toate aceste măsuri contribuie cu succes la obţinerea unor rezultate optime în cultura de rapiţă.
