BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

”Nouă ne-a mers mai bine când a fost secetă”. De ce preferă unii fermieri deficitul de apă

2 sept. 2016

VOX POP: ce spun agricultorii din sud-est despre seceta din această perioadă și cum i-au făcut față

Seceta de anul acesta le-a dat planurile peste cap multor fermieri din aproape toată țara. În unele regiuni, seceta s-a instalat după o primăvară cu exces de umiditate, care le-a îngreunat multora activitățile agricole specifice. Cum campaniile de recoltare pentru rapiță sau grâu s-au încheiat deja, culturile cele mai afectate de secetă au rămas porumbul și floarea soarelui.


În zona de sud-est, de exemplu, mulți fermieri estimează că producția medie se va situa la jumătate față de anii trecuți. În ciuda aplicării celor mai bune tehnologii , apa, sau mai degrabă lipsa acesteia, are o importanță covârșitoare în producția agricolă. Am stat de vorbă cu mai mulți fermieri din Buzău, Brăila sau Călărași, despre gradul în care sunt afectați de secetă și planurile lor pentru campania următoare.


Marian Gîrban cultivă aproximativ 700 de hectare de porumb în Boldu, județul Buzău. Daunele produse de secetă au fost considerabile. ”Pierderile sunt cam de 40%. Dacă în mod normal obținem 8 tone de porumb, în medie, într-un an normal, acum avem cam 4-5 t/ha. Zona noastră nu este irigabilă. Nu ai ce să faci. Doar să cauți să conservi cât mai mult apa în sol și să cauți hibrizi de porumb cât mai adaptați la condițiile hidrice și termine”, spune fermierul.


În cealaltă parte a județului, la Heliade Rădulescu, pentru Nicolae Borcescu, apa a fost ba prea multă, ba deloc. ”În prima parte a anului a fost prea mult exces de apă. Apoi, de când am început treieratul, de la 25 iulie, a fost deficit de apă. Nu ar fi fost pierderi de recoltă dacă făceam irigații prin picurare. Dar, dacă nu avem apă multă în râurile noastre, e vorbă multă și muncă în zadar. Noi degeaba facem tehnologia, dacă nu avem irigații. Dispunem de resurse naturale de apă, păcat că nu e o coerență. Suntem ai nimănui. Parcă mergem într-un sens giratoriu, în care ne tot învârtim și zicem că facem treabă”, se plânge fermierul de la SC Ban Agrotrans SRL.


Situația actuală nu e deloc favorabilă fermierilor, mai spune acesta. ”De 26 de ani nu știe nimeni de mine, sau eu de alții. Nu a venit nimeni să vadă ce se întâmplă pe cele peste 2000 de hectare pe care le lucrez, să mă întrebe ce nu îmi convine. Nu îmi convine că nu e apă. Eu nu vreau să mă uit după soare, vreau să fac treabă. Realitatea e tristă”, mai spune domnul Borcescu.


Producții înjumătățite din cauza secetei


Printre fermierii afectați de secetă se numără și președintele Federației Pro Agro, Emil Dumitru. ”Avem în fermă o suprafață însămânțată cu porumb de 47,6 hectare. Ce să mai discutăm despre producții, acestea sunt sub așteptările noastre. Noi, în general, eram obișnuiți să facem 10 tone la tehnologia aplicată. Anul acesta am investit undeva la 3.500 de lei pe hectarul de porumb. Cu toate acestea, la o producție de 6 tone, 131€ t/ha, vom constata că nu ne-am scos practic nici cheltuielile”, a declarat Emil Dumitru.

”La noi în zonă, în Călărași, sistemele de irigații au fost distruse în totalitate, cu toate că avem canale, avem magistrale de irigații, nu au intrat în obiectivul de reabilitare al ANIF-ului, iar uzinele de pompare nu au fost sub nicio formă reabilitate. Ceea ce facem este pur și simplu să semănăm cât mai devreme, cu hibrizi care să ne permită densități mari și să aplicăm tehnologie. Dar fără apă, care este factorul cel mai important, oricâtă tehnologie, oricâte îngrășăminte am aplica, sau erbicide și fungicide pentru porumb , fără apa esențială nu poți obține producțiile scontate.”, spune președintele federației Pro Agro.


Condițiile meteorologice nu au fost mai bune nici în Brăila. În comuna Vădeni, Constantin Mocanu s-a confruntat cu inundații în primăvară, apoi cu seceta din vară. ”Am cam 150 de hectare lăsate pârloagă, din cauza inundațiilor. Asta, în afara faptului că ceea ce am semănat, am făcut-o în condiții foarte proaste și umiditate mare. Aveam planuri să cultiv acolo porumb și sorg. După aceea a venit seceta, dar aici nu pot spune că am avut culturi afectate, pentru că am irigat ce am reușit să semăn. Aproape 80% din suprafață, cam 800 de hectare sunt irigate, dintre care în jur de 500 de hectare sunt cultivate cu hibrizi de porumb”, spune Mocanu, directorul Cooperativei Agricola Braicoop.


Ce tehnici folosesc fermierii pentru a compensa efectele secetei


Agricultorii care nu pot iriga sunt nevoiți să apeleze la o întreagă serie de tehnici prin care să compenseze pe cât posibil lipsa apei. ”Nu renunț la porumb, voi folosi doar hibrizii cei mai rezistenți la secetă și care dau cele mai bune rezultate. Mă gândesc în continuare la irigații, dar trebuie să vedem ce posibilități avem. Mulți încearcă să foreze puțuri, dar pentru cultura mare e mai complicat. Trebuie multă apă și nu prea cred că este o soluție viabilă din punct de vedere economic”, spune Marian Gîrban.


Pentru Nicolae Borcescu, agrotehnica aplicată ca la carte e singurul lucru care mai salvează cât de cât situația. ”Eu vreau să fac agrotehnică, dar rămân la voia întâmplării. Aplic tratamente pentru porumb și corectez problemele pe care le văd, am investit în echipamente, dar factorul care limitează producția e picătura de apă. Știi, când ai apă, faci diferența. Aș construi și mâine un sistem de irigații. Din Siret se poate aduce apă, dar trebuie gândit proiectul. În agricultură, dacă nu investești profitul, nu o să ai performanțe.


În fiecare an, tot profitul, toate posibilitățile mele, eu le-am cheltuit pe agrotehnică. Am făcut investiții. Cu utilajele pe care lucrez poți să prinzi perioade bune în executarea unei lucrări. La semănat, de exemplu. Am ajuns la situația asta, dar nu e suficient să vin cu măsuri prin care doar să păstrez apa în sol, să intervin la timp cu tratamente la porumb și să recoltez”, spune Borcescu. ”Apropo de secetă, la finalul lunii iulie a venit o ploaie cu 70 l/m2. Și am zis «Doamne, de ce nu ai fracționat ploaia asta în 2-3 rânduri, să fie apă când trebuie?», mai spune fermierul de 68 de ani.

Cei care au posibilitatea de a iriga se pot considera fericiți. Constantin Mocanu nu a mai fost nevoit să ia și alte măsuri pentru a limita efectele secetei, dimpotrivă. ”Eu sunt atipic, chiar vreau secetă. La noi e un sol cu probleme. Poate că e mai bine să fie mai secetă, decât umiditate. Dacă e să mă gândesc la ceva, ar fi să modernizez sistemul de irigații, folosind fonduri europene”, spune fermierul din Vădeni.


Perdelele forestiere pot fi o soluție


Președintele Pro Agro, Emil Dumitru, vede o altă soluție, în lipsa irigațiilor. ”Părerea mea e că este nevoie să regândim un pic sistemul convențional de a face agricultură, să creăm acele perdele de protecție pentru a crea microclimat în parcelele unde semănăm. Anul acesta, paradoxal, a fost o secetă atmosferică foarte pronunțată, care a cauzat plantei un stres termic foarte mare. Chiar dacă la nivelul solului încă mai avea resurse de apă, a intervenit fenomenul de ofilire de sus în jos. Sigur că a trebuit să vedem ce putem face.


Eu chiar sunt puțin supărat că nu am reușit să semănăm puțin mai devreme, pentru că, e clar, epoca de semănat va trebui în totalitate schimbată, cel puțin la noi, în zona de sud-est, unde temperatura în sol, la momentul semănatului, de 6-7°C, este undeva pe 25 martie. Practic, până pe 5 aprilie ar trebui ca noi să terminăm semănatul ca să putem să câștigăm acele 10 zile decisive, practic, pentru formarea bobului, unde stresul termic nu este atât de mare, pentru că primăvara, oricât ar fi ea de secetoasă, nu are temperaturi excesive”, spune Emil Dumitru.


Fermierii speră ca anul următor să fie unul mai bun. ”Prin zona noastră, în Boldu, cam unul din cinci ani vine cu probleme. Acum, a fost secetă în 2012, apoi și 2016 a fost un an secetos . Cred că e puțin probabil ca și la anul să fie secetă, dar nu există o regulă, mai ales că și cea din 2016 a venit mai devreme, după doar patru ani” spune Marian Gîrban. Pentru unii, seceta poate fi și o oportunitate, însă: ”Când a fost secetă, nouă ne-a mers mai bine. Au fost prețuri mai bune. Dacă ești în stare să vii cu produse de calitate, în cantitate mare, atunci poți profita, dar pentru asta trebuie să știi să aplici tehnologia”, spune Nicolae Borcescu.


Emil Dumitru e însă de altă părere, mai ales că prețurile practicate în această perioadă sunt mai mici. ”Sunt total dezorientat. Sigur, cultura rapiței a fost anul acesta singura profitabilă. La celelalte cereale de toamnă, porumbul, de exemplu, este clar că nu s-au obținut producțiile scontate. Mă gândesc că în industria de morărit și panificație ar fi destul de atractivă secara. În momentul de față, în afară de rapița la care voi extinde suprafața, nu am stabilit foarte clar suprafețele pentru această toamnă. La rapiță o semănăm 43 de hectare. Deja am terminat două sole, mai avem de semănat o singură solă. Asta, în condițiile în care, din cauza secetei foarte pronunțate, ne-a fost foarte greu să pregătim terenul. Am pregătit patul germinativ cu niște utilaje destul de agresive pentru sol. Altfel nu puteam să compactăm și să spargem bolovanii. Însă, chiar dacă am consumat foarte multă motorină, la momentul de față, la semănat, patul germinativ arată foarte bine”, a mai spus președintele Pro Agro.

Mergi sus