2021, bun pentru agricultură. 2022, complicat

Prețurile, pe val

Marea problemă o reprezintă în prezent, creșterea prețurilor. Cât timp acestea au avut un ritm de creștere moderat, au ajutat fermierii să-și vândă la prețuri bune recoltele obținute. Însă, în octombrie avem deja o rată anuală a inflației de 7,9%, cea mai mare din ultimii 13 ani. Asta înseamnă, în principal, o creștere accelerată a costurilor pentru toate companiile, indiferent de domeniul de activitate. Acestea, mai ales cele din agricultură, au fost obligate să ajusteze rapid costurile pentru a nu risca insolvența.

În agricultură, această toamnă a adus o altă mare problemă: costuri mult mai mari cu îngrășămintele, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel cu tendința de ”ține de bani”, asta i-a obligat pe fermieri să cumpere mai puține îngrășăminte ca în alți ani. Asta ar putea însemna o producție mai mică anul viitor, ceea ce, din nou, ar putea reprezenta o presiune suplimentară pe prețuri.

Costurile de producție, creștere importantă

În paralel, Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat o creștere masivă a costurilor de producție în industrie. În octombrie, comparativ cu octombrie 2020, prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 26,8%. Un avans mult peste așteptările de la începutul anului și o altă sursă de îngrijorare pentru următorul an.

Mai mult de atât, rata șomajului a stagnat în octombrie, semn că economia nu prea mai poate crea noi locuri de muncă. La acestea se adaugă datele referitoare la câștigurile salariale, care indică un ritm de creștere tot mai mic. Una peste alta, avem cumpărători care își văd puterea de cumpărare erodată de prețurile tot mai mari, un trend care nu pare aproape de final, ci dimpotrivă. Dacă acest trend continuă, am putea vedea, în 2022, un număr de firme mai mic decât în prezent, care se vor strădui din greu să convingă niște consumatori cu o putere de cumpărare redusă semnificativ.

O toamnă secetoasă

Se spune uneori că un an agricol se vede încă de la însămânțările care au loc în toamna anului precedent. Dacă este așa, nu avem semne prea bune. Mai multe regiuni din Europa, inclusiv din România, s-au confruntat cu secetă în această toamnă, dar și cu temperaturi mai ridicate decât în mod normal. Acestea au avut un impact negativ asupra producției agricole, ceea ce a însemnat mai puțină hrană pentru animale și un alt efect negativ asupra creșterii costurilor din zootehnie. Mai mult de atât, sunt zone din România unde seceta a întârziat însămânțările de toamnă, ceea ce ar putea afecta producția de anul viitor.

Creșterea investițiilor și ajutoarelor, posibilă soluție

În condiții dificile de piață, mediul de afaceri se uită și către stat, desigur. Același stat care știe să încaseze taxe în perioade bune, în care economia crește. Toate marile state europene au acordat ajutoare substanțiale și au creat condiții mai bune pentru antreprenori în ultimul an și jumătate, când pandemia a lovit serios economia globală, iar România ar trebui să urmeze mai bine acest exemplu. Mai mulți antreprenori, mai ales din agricultură, s-au plâns că ajutoare promise de stat nu au ajuns în timp util. Recent, guvernul a anunțat perioada de înscrieri la o măsură cuprinsă în Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), prin care antreprenorii români pot obține fonduri europene de până la 1,5 milioane de euro pentru fiecare proiect.

Banii sunt acordați pentru lucrări de construcții, achiziție de echipamente și diverse alte investiții în afacerile cu produse agricole. Depunerea cererilor de finanțare se face pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR.ro), iar fondurile disponibile depășesc 182 milioane euro. O fi suficient ce a făcut statul în acest an pentru a susține agricultura și economia în general? 2022 ne va da un răspuns mai clar la această întrebare.