2023, anul în care România trebuie să facă agricultură
20.10.2022
EDITORIAL De ce România este aproape obligată să facă performanță în viitorul apropiat
Motivația intrinsecă pare că a fost mereu o problemă în România ultimilor 32 de ani, iar agricultura este un exemplu clasic în acest sens. Lăsatul pe tânjală a fost sport național în acest domeniu al economiei, iar principiul ”lasă că merge și așa” a fost aplicat intens în ceea ce privește irigațiile. Însă, așa cum se întâmplă în viață, când nu rezolvi problemele înainte ca ele să devine mari, vin ele peste tine mai târziu. Iar în 2022 avem inflație la cer, război, secetă, scăderi ale recoltelor, iar efectele schimbărilor climatice se simt tot mai mult.
Acestea sunt suficiente probleme pentru un deceniu, nu doar pentru un an. 2023 se anunță de pe acum anul în care suntem aproape obligați să facem pași decisivi în a desprindere de mentalitatea ”lasă că vine ploaia și se rezolvă”. Implementarea unei strategii coerente la nivel național devine o obligație nu doar față de noi, dar și față de piața globală în general, iar România poate contribui decisiv la reducerea dezechilibrelor la nivelul pieței globale de cereale.
Ucraina, scădere importantă a recoltei de cereale
Ucraina, unul dintre cei mai mari producători de cereale la nivel global, are probleme și în ceea ce privește recolta de cereale. Astfel, în 2022, aceasta va fi mai mică decât cea de anul trecut, potrivit unor estimări ale oficialilor de la Kiev. Mai mult de atât, suprafaţa însămânţată pentru recolta următoare este sub așteptări, iar recolta ar putea scădea și cu 50% în 2023.
Aceste evoluții vor pune presiune și mai mare pe creșterea prețurilor la nivel global. Totodată, nici Rusia nu este scutită de probleme pentru anul viitor, deși a înregistrat o recoltă foarte bună în acest an. Mobilizarea a trimis pe front mulți oameni care ar fi putut lucra în acest sector cheie al economiei, iar tensiunile sociale, scăderea nivelului de trai și probleme economiei pun și ele gaz pe foc. Cu alte cuvinte, se anunță de pe acum un 2023 foarte complicat, fără să luăm în calcul alte probleme care pot apărea, cum ar fi seceta.
Seceta, o problemă care nu mai este ”tranzitorie”
Pe vremuri, auzeam de la diverși specialiști că nu trebuie să ne îngrijorăm în legătură cu seceta, că este doar un fenomen tranzitoriu în România. Iată că schimbările climatice din ultimii ani contrazic în mod clar această axiomă. Ideea că nu avem nevoie de irigații pentru că după un an secetos urmează 2-3 buni nu mai este valabilă.
Avem deja câțiva ani în care observă o reducere constantă a cantităților de precipitații, semn că ceva se întâmplă. Ceva care nu mai este ”tranzitoriu”, nici măcar la nivel global. Întreaga Europă se confruntă cu scăderi importante ale debitelor apelor, iar agricultura are de suferit. Potrivit datelor oficiale de la final de septembrie, în România, suprafaţa agricolă afectată de secetă a depășit 630.000 de hectare, în 37 de judeţe şi în Capitală. Principalele culturi de toamnă afectate sunt grâu, triticale (aproape 190.000 hectare), orz, orzoaică, ovăz, secară (peste 29.000 de hectare) şi rapiţă (peste 26.000 hectare).
Prețurile, tot mai mari
În timp ce investițiile în sisteme de irigații și implementarea unei strategii coerente la nivel național se lasă așteptate, consumatorul de rând plătește prețul. Mai exact, prețurile la alimente continuă să crească dincolo de un nivel considerat deja foarte ridicat. Situația este foarte delicată inclusiv la nivelul zonei euro, unde Eurostat estimează că inflația anuală va fi de 10% în septembrie 2022, în creștere de la 9,1% în august 2022.
Un avans al prețurilor la nivelul zonei euro va duce, aproape sigur, la creșterea lor și în alte țări europene, printre care și România. În paralel, deficitul comercial crește, pe fondul unor importuri tot mai mari. Dar, cine știe, poate 2023 va fi anul în care vom începe să facem pași decisivi în direcția bună.
