2024, punctul de inflexiune pentru agricultura românească
10.09.2024
EDITORIAL Devine tot mai clar că nu mai putem face agricultură ca până acum. Seceta ce persistă deja de câțiva ani a atins un vârf în 2024 și ne dă un semnal clar că este nevoie de schimbări radicale dacă vrem să mai avem agricultură și în următoarele decenii
Seceta care a afectat România în 2024 reprezintă una dintre cele mai severe provocări climatice și economice din ultimele decenii. Suprafața afectată este estimată la peste 2,5 milioane de hectare, iar fermierii vorbesc despre faptul că sunt afectate aproape jumătate din culturile de porumb și floarea-soarelui. Iar 2024 vine după câțiva ani în care seceta a devenit tot mai persistentă. Ceea ce părea inițial un accident, o excepție, a devenit o regulă, iar trendul nu arată deloc bine. 2024 a venit să confirme că nimic nu va mai fi ca înainte. Acest an a reprezentat o lovitură puternică pentru întregul sector agricol, cu efect direct asupra stabilității financiare a fermierilor, dar și a economiei în ansamblu. Nu mai vorbim doar de o problemă în agricultură, ci una care afectează întreaga economie și societate. O situație extrem de delicată, care scoate în evidență vulnerabilitatea agriculturii românești în fața schimbărilor climatice și impune acum, mai mult ca niciodată, o reconsiderare a strategiilor pe termen lung în ceea ce privește sustenabilitatea și reziliența fermierilor în fața unor fenomene extreme tot mai frecvente.
Impactul secetei asupra economiei
În noul context, amenințarea insolvenței pentru mulți fermieri din România este reală, având în vedere amploarea distrugerilor cauzate de secetă. Fermierii, chiar și cei care dețin ferme mari, bine capitalizate și echipate, spun că se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește fluxul de numerar, după mai mulți ani de secetă. Productivitatea scăzută, lipsa sistemelor de irigații, creșterea costurilor și scăderea prețurilor sunt tot atâtea motive de îngrijorare.
În acest context, cele 147 de milioane de euro anunțate de Ministerul Agriculturii pentru achiziționarea de tractoare și utilaje agricole reprezintă un ajutor binevenit pentru peste 500 de fermieri din sectorul vegetal. Totuși, aceste fonduri pot reprezenta doar o soluție temporară la o problemă sistemică, care va dura mult timp de acum încolo. Deși investițiile în utilaje agricole moderne pot crește eficiența pe termen scurt, ele nu pot rezolva problema fundamentală a adaptării la noile condiții climatice.
Criza climatică și necesitatea schimbării
Una dintre provocările majore cu care se confruntă agricultura românească este dificultatea de a anticipa și de a se adapta rapid la schimbările climatice. Valurile de căldură din ultimii ani, culminând cu 2024, sunt considerate fără precedent ca durată și intensitate în ultimul secol. Ele au evidențiat limitele actualului model tradițional de a face agricultură, iar o schimbare va trebui să vină până nu este prea târziu. Pe termen lung, calitatea și sustenabilitatea trebuie să primeze în fața cantității. Unele culturi tradiționale, precum porumbul și floarea-soarelui, ar putea deveni neviabile în zonele cele mai afectate de secetă, mai ales dacă vorbim de sudul țării. În acest context, diversificarea culturilor și utilizarea unor specii mai rezistente la căldură și secetă devine o prioritate.
Cert este că, în fața acestor provocări, fermierii și autoritățile trebuie să lucreze împreună pentru a găsi și implementa măsuri pe termen lung, care să reducă vulnerabilitatea sectorului agricol și, implicit a economiei. Investițiile în extinderea și modernizarea sistemelor de irigații au devenit esențiale, la fel și implementarea celor mai noi tehnologii existente de protejare a solului și creșterea gradului de sustenabilitate în noul context climatic. Educarea fermierilor este, de asemenea, crucială. Ei trebuie să fie la zi cu cele mai noi tendințe în materie de agricultură sustenabilă pentru a le putea implementa. În plus, zona de asigurare trebuie pusă la punct, iar accesul la finanțare și subvenții trebuie să fie simplificat și construit pe criterii clare și legate de performanțele obținute.
Un lucru este cert: nu mai putem continua ca până acum. Niște schimbări erau necesare încă de acum 4-5 ani, când seceta nu devenise o problemă atât de mare. În noile condiții, schimbarea a devenit o condiție sine qua non dacă vrem sa mai avem agricultură în următoarele decenii. Viitorul pare acum mai imprevizibil ca niciodată, iar creșterea temperaturilor în anii ce vor urma, în contextul scăderii continue a nivelului precipitațiilor, va reprezenta o problema mai mult decât complicată.
Dinu Boboc este un jurnalist cu peste 18 ani de experiență. De-a lungul timpului, a semnat pentru publicații de renume, precum News.ro, Business Standard, TVRinfo.ro, Evenimentul Zilei și revista Capital. Ține permanent legătura cu fermieri, traderi și autorități pentru a avea mereu o imagine clară și obiectivă asupra sectorului agricol românesc.
