BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Editorial: Agricultura va avea un rol crucial în 2018, în contextul în care economia va încetini, iar deficitul comercial este așteptat să crească

20 mar. 2018

EDITORIAL: Producția internă de cereale și produse alimentare are un rol determinant în echilibrarea balanței comerciale

Agricultura a avut mereu un rol important în cadrul economiei românești din mai multe aspecte. Poate cel mai important aspect îl reprezintă acoperirea cât mai eficientă a consumului intern, ceea ce duce la scăderea importurilor, și are o contribuție importantă la exporturi, având drept rezultat echilibrarea balanței comerciale. Această zonă va fi sub presiune în acest an mai mult decât în 2017, în condițiile în care viteza economiei este așteptată să scadă. Astfel, după un avans de 7% anul trecut, cel mai mare din 2008 încoace, Guvernul estimează o creștere de 5,5% în acest an.

Aceasta este însă una dintre cele mai optimiste estimări. Mai exact, Fondul Monetar Internațional (FMI) așteaptă un avans de 4,4% pentru economia românească în acest an, iar Banca Mondială unul de 4,5%. Dacă aceste estimări se vor adeveri, asta se va traduce automat într-o încetinire semnificativă, cu efecte importante mai ales în ceea ce privește balanța comercială, creșterea dobânzilor și deprecierea leului în raport cu euro.

Importăm fructe și legume care ar putea fi produse pe plan intern

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, atrăgea atenția în februarie, la prezentarea raportului asupra inflației, că România importă multe fructe și legume care ar putea fi foarte ușor produse pe plan intern. În cazul culturii de măr, România deține circa 14% din totalul suprafețelor cultivate din Uniunea Europeană, dar are o contribuție de numai 3% la producție, ceea ce indică un randament extrem de scăzut, potrivit spuselor guvernatorului BNR.

Aceste cifre reprezintă doar un mic indiciu în ceea ce privește una dintre marile probleme ale agriculturii românești: un randament foarte scăzut comparativ cu țările din centrul și vestul continentului. Alături de aceasta, fărâmițarea suprafețelor, lipsa sistemelor de irigații, a investițiilor și a spațiilor de depozitare pun și ele presiune pe o agricultură care nu reușește să-și atingă potențialul optim.

Lărgirea deficitului comercial

Problemele agriculturii românești, care mențin producția la un nivel mult sub potențial, obligă practic retailerii să importe mai mult pentru a satisface cererea internă. Aceste importuri, care cresc mai rapid decât exporturile, pun presiune pe lărgirea deficitului comercial și, implicit, pe devalorizarea monedei naționale.

În plus, un deficit comercial crescut duce și la o înrăutățire a percepției investitorilor, cu rezultat direct în creșterea costului finanțării. Totodată, o producție mai mică înseamnă și exporturi mai puține, încă o problemă în plus. Un exemplu este evoluția din prima lună a acestui an. Astfel, exporturile României au urcat în ianuarie cu 15,9%, iar importurile au crescut mai rapid, cu 17,3%. În aceste condiții, deficitul comercial a crescut cu 28,1% față de ianuarie 2017, ajungând la 775 milioane euro.

Alimentele de origine animală, o altă problemă

O altă categorie de produse la care importurile au fost importante sunt cele de origine animală. Reducerea continuă a efectivelor de animale din ultimii ani și gradul crescut de fragmentare a fermelor zootehnice au contribuit din plin la această situație.

Un caz cât se poate de clar este cel al laptelui. Astfel, producătorii români au livrat, în prima lună a acestui an, 81.840 tone de lapte, cu 12,4% mai mult comparativ cu aceeași lună din 2017. Însă, în paralel, importurile au crescut cu 17,2%, atingând 17.083 de tone, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS). Practic, importurile de lapte reprezintă 17,3% din cantitatea totală de lapte consumată în luna ianuarie pe plan intern.

Un procent enorm, care ar putea fi mult mai mic în condițiile în care fermierii ar putea să satisfacă un procent mai mare din cererea internă. În cazul în care cele peste 17.000 de tone ar fi produse și vândute pe plan intern, ar genera venituri suplimentare pentru producători, locuri de muncă, investiții și o reducere drastică a importurilor. Și asta ar fi valabil pentru multe alte categorii de produse alimentare, dacă gradul de eficiență ar crește. Soluții și propuneri bune există, venite atât din partea marilor fermieri, cât și a asociațiilor de profil. Cu un plan bine pus la punct și beneficiind de cooperarea tuturor jucătorilor din acest sector, de la autorități, retaileri și până la fermieri, transportatori sau distribuitori, problema agriculturii și implicit a deficitului ar putea avea, măcar parțial, rezolvare.

Dinu Boboc este un jurnalist cu peste 14 ani de experiență. De-a lungul timpului, a semnat pentru publicații de renume, precum Business Standard, TVRinfo.ro, Evenimentul Zilei și revista Capital. În prezent, Dinu semnează articole pentru agenția News.ro. Ține permanent legătura cu fermieri, traderi și autorități pentru a avea mereu o imagine clară și obiectivă asupra sectorului agricol românesc.

Mergi sus