Anul 2022, subordonat pandemiei Covid 19 și exploziei prețurilor energiei electrice și gazelor naturale?

Editorial: Ce soluții se pot aplica pentru creșterea gradului de eficiență energetică a fermelor

Chiar dacă, în perioada celor doi ani pandemici 2020 și 2021, sectorul agro-alimentar european a reușit să ofere produse alimentare suficiente și sigure, cu un efort deosebit de mare din partea fermierilor și a tuturor actorilor din domeniul producției alimentare, primele semne din anul 2022 aduc îngrijorări majore, în ceea ce privește consolidarea securității alimentare din UE, pe fondul continuării situației pandemice și al crizei energetice, asociat unui context internațional încordat și aflat sub presiunea unor schimbări geopolitice care pot amenința funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente.

Uniunea Europeană a anunțat că va intensifica acțiunile de coordonare la nivel comunitar inițiate în anul 2021, din dorința de a contracara efectele crizei provocate de Covid 19 și pentru a le asigura producătorilor o piață echilibrată și absența problemelor de flux de numerar, populația fiind ferită de penurii de alimente. ”Pentru a asigura circulația mărfurilor și a lucrătorilor esențiali în cadrul pieței unice, Comisia a instituit culoare verzi și a publicat orientări, care au permis o coordonare strânsă între statele membre, facilitând trecerea frontierelor. Având în vedere impactul tot mai mare al schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra producției de alimente, precum și riscurile legate de sănătatea publică, amenințările cibernetice sau schimbările geopolitice, un plan de urgență al UE pentru aprovizionarea cu alimente și securitatea alimentară este mai relevant ca niciodată.

Acesta se bazează pe colaborarea dintre toate entitățile publice și private care fac parte din lanțul de aprovizionare cu alimente. Se va concentra asupra unor activități specifice și asupra unui set de acțiuni care trebuie finalizate între jumătatea anului 2022 și sfârșitul anului 2024, între care se află prospectiva, evaluarea riscurilor și monitorizare; analizarea mai aprofundată a vulnerabilităților și a infrastructurilor critice ale lanțului de aprovizionare cu alimente; schimburi de informații; planuri de urgență naționale; elaborarea de recomandări pentru a face față crizelor; coordonare și cooperare cu comunitatea internațională”, preciza Comisia Europeană, într-un comunicat oficial.

România a recunoscut faptul că a început acest an calendaristic sub presiunea noului val pandemic Covid 19 și, mai ales, sub impactul dramatic al primelor consecințe ale instalării unei crize energetice extrem de periculoase, inclusiv pentru fermieri și industria alimentară.

Din cauza crizei sanitare din perioada 2020-2021, sistemul agro-alimentar românesc a fost supus unor transformări și unor pierderi financiare semnificative, accentuate și de consecințele parcurgerii unui an agricol extrem de secetos(2020). Acești factori au condus la majorarea rapidă a costurilor de producție agro-alimentară și, în consecință, la creșteri ale prețurilor de consum.

”În luna octombrie 2021, comparativ cu luna octombrie 2020, preţurile produselor vegetale au crescut cu 19,06%. Această evoluţie a preţurilor înregistrată pe total produse vegetale a fost determinată în principal, de creşterea preţurilor la soia cu 54,72%, castraveți de câmp cu 35,72%, cartofi cu 29,48%, floarea soarelui cu 28,52%, varză de toamnă cu 28,41%, grâu cu 26,74%, porumb boabe pentru consum cu 25,58%, orz orzoaică cu 18,03%, morcovi cu 5,19%, fasole boabe cu 3,33%, ceapă uscată cu 0,58%. Preţurile produselor animale au crescut cu 6,79%.Evoluţia acestor preţuri s-a datorat în principal creşterii preţurilor la carne de ovine – în greutate vie cu 28,67%, ouă de găină cu 14,43%, miere de albine cu 9,55%, lapte de vacă cu 7,12%, carne de pasăre - în greutate vie cu 4,39%, carne de bovine - în greutate vie cu 4,16%, porcine – în greutate vie cu 1,94%. Tarifele serviciilor au crescut în medie cu 4,0%”, potrivit datelor INS.

Din cauza exploziei prețurilor la energie electrică și gaze naturale, din luna noiembrie 2021 și până la jumătatea lunii ianuarie 2022, numeroase IMM-uri s-au închis, iar unele mari unități industriale și-au anunțat reducerea volumului activității sau chiar încetarea producției (cazul Azomureș), existând un real pericol al instalării unei grave crize alimentare, pe fondul degradării rapide a economiei românești și al probabilității apariției instabilității producției agro-alimentare autohtone. Situația este cu atât mai încordată, cu cât fermierii români parcurg o dificilă etapă de adaptare tehnică și tehnologică la noile reguli impuse de PAC 2027, punând, încă, la îndoială eficiența acestor reguli europene în ceea ce privește măcar susținerea actualului nivel de producție agro-alimentară.

Rămâne de văzut în ce măsură vor fi spulberați norii negri de la orizontul financiar al anului 2022, prin recentele pachete de măsuri propuse de Guvernul României, pentru compensarea și plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, măsuri așteptate inclusiv în sectorul agro-alimentar și agreate de furnizori în cadrul discuției din 18 ianuarie 2022, purtate la Palatul Victoria, cu premierul Nicolae Ciucă.

Pe un termen ceva mai lung, potrivit MADR, soluția creșterii gradului de eficiență energetică a fermelor și, în același timp, una dintre direcțiile importante de intervenție statală, pentru a evita situația de instabilitate în producția agro-alimentară autohtonă, vizează investițiile cu fonduri europene (linie distinctă de finanţare, în PNS), în domeniul producerii de energie regenerabilă la nivel de fermă.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.