BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

Ce înseamnă de fapt procedura de infringement lansată împotriva României pentru legea hipermarketurilor

17 feb. 2017

Conform CE, legea care impune 51% alimente românești în marile magazine contravine legislației europene pentru libera circulație a bunurilor.

Comisia Europeană a lansat miercuri procedurile de infringement împotriva României și Ungariei, din cauza legilor privind comerțul cu amănuntul. Executivul Uniunii Europene a trimis miercuri o scrisoare de întârziere prin care afirmă că legea 150/2016 (cunoscută și sub numele de legea supermarketurilor) contravine normelor UE.

Marile magazine din România sunt nevoite să aibă la raft cel puțin 51% produse agroalimentare românești. Acest lucru contravine principiilor de liberă circulație a mărfurilor, dar și principiilor libertății de stabilire, pentru că limitează deciziile comerciale privind bunurile oferite spre vânzare de comercianți. Astfel de restricționări ar fi permise doar pentru protejarea unui interes public major, precum sănătatea publică, ceea ce nu este cazul în țara noastră. Mai mult, nici România, nici Ungaria nu au trimis Uniunii dovezile că măsurile adoptate ar fi justificate.

Ce presupune procedura de infringement împotriva României

Inițierea procedurii de infringement nu înseamnă automat penalizarea României. Autoritățile au la dispoziție 60 de zile pentru a da un răspuns Comisiei Europene. Potrivit News.ro, agentul guvernamental pentru Curtea Europeană de Justiție, Horațiu Radu, spune că această procedură trebuie privită în contextul dezbaterii ca o oportunitate: ”Salutăm această dezbatere unde sunt prezenți toți actorii interesați pe acest subiect. Procedura de infringement trebuie privită în acest context al dezbaterii ca o oportunitate pentru amendarea cadrului legislativ corespunzător tuturor exigențelor Comisiei Europene”, a declarat Radu.

Legea adoptată de Parlament vara trecută a atras numeroase controverse. Printre criticii ei se numără și fostul ministru al agriculturii, Achim Irimescu. Acesta a avertizat, de altfel, la încheierea bilanțului, asupra posibilității ca România să intre în infringement din cauza faptului că oficialii de la Bruxelles nu au acceptat definiția lanțului scurt de aprovizionare stipulată de legea românească.

Conform acesteia, lanțul scurt înseamnă producător, procesator, comerciant, consumator. În schimb, legislația europeană consideră un lanț scurt doar cel din care s-a eliminat o verigă între producător și consumator. ”Fie înlături procesatorul, fie comerciantul. Cum nu puteam înlătura nici unul, nici altul, în definiția legii, lanțul scurt înseamnă produs local. De aici și procedura de infringement”, a explicat fostul ministru.

Care sunt etapele unei proceduri de infringement

Procedura de infringement, în sine, presupune procesul prin care Comisia Europeană atenționează un stat membru al Uniunii Europene că încalcă o obligație. Aceasta se poate referi la încorporarea completă a unei directive în legislația națională până la un anumit termen limită, sau neaplicarea legislației europene în mod corect. Dacă nu se ajunge la o înțelegere în termenul stabilit, țara respectivă urmează să fie dată în judecată la Curtea Europeană de Justiție. Amenda este, de obicei, substanțială.

O astfel de procedură are mai multe etape. Mai întâi, Comisia Europeană o scrisoare oficială, prin care se solicită țării respective mai multe informații, într-un termen de două luni, în mod obișnuit, urmată de trimiterea unui argument oficial sau respingeri a argumentației și a cererii de a se supune legislației europene, dacă CE consideră că țara respectivă nu respectă prevederile Uniunii, precum și solicitarea ca statul respectiv să informeze Comisia că a luat măsurile respective într-un termen de două luni. Dacă țara membră tot nu respectă deciziile UE, Comisia poate înainta cazul către Curtea Europeană de Justiție, deși majoritatea cazurilor se rezolvă înainte de a se ajunge la tribunal.

În situația în care statul membru nu implementează sau nu comunică măsurile prin care se pun în aplicare, în timp util, dispozițiile unei directive, Comisia poate solicita Curții să impună penalități. Autoritățile din țara respectivă sunt obligate să se conformeze hotărârii Curții, dacă aceasta a constatat că s-a încălcat legislația UE. Nerespectarea deciziilor Curții atrage automat o a doua chemare în justiție, unde se pot aplica sancțiuni financiare considerabile.

Cum se apără partea română după ce a aflat de procedura de infringement

Președintele comisiei pentru afaceri europene din Senat, Gabriela Crețu, confirmă că legea trebuie modificată. ”Vom respinge pe fond, cel puțin agentul nostru guvernamental (n.r. Horațiu Radu) infringementul care urmează, dar trebuie să acceptăm că e necesară și o ameliorare a acestei legi”, a spus aceasta.

Fostul deputat și președinte al Comisiei pentru Agricultură, Nini Săpunaru, este unul dintre inițiatorii acestei legi. Săpunaru vine în apărarea actului și cere lămuriri oficialilor europeni și români. ”Poate că ar trebuie să ne spună Ministerul Agriculturii în ce stadiu sunt, dacă pun sau nu legea în aplicare. Este foarte important pentru că cei de la Comisia Europeană nu ne pot acuza că am prejudiciat decât după ce dăm drumul hotărârii de guvern ( normele de aplicare ). Trebuie să existe o cuantificare”, a declarat acesta, citat de AgroInteligența.

Reprezentanții fermierilor i-au acuzat pe retaileri că nu au prezentat la Bruxelles o imagine corectă a situației. Acuzațiile au fost îndreptate de Emil Dumitru, președintele ProAgro, către George Bădescu, reprezentantul Asociației Marilor Rețele Comerciale din România. ”De ce ați făcut reclamație la Euro-Comerț dacă aveți în magazine 90% produse românești? Domnul Bădescu să ne explice cum a mințit Comisia Europeană cu privire la articolul care face referire la 51% produse proaspete provenite de pe lanțul scurt de aprovizionare și nu produse românești, așa cum au informat ei eronat instituțiile europene”, a acuzat președintele Federației Naționale ProAgro, în cadrul unei dezbateri publice organizate de Comisia pentru Afaceri Europene și Comisia pentru Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală a Senatului.

Mergi sus