Cooperativele agroalimentare - un factor de producție sustenabilă și de dezvoltare economico-socială
05.05.2025
EDITORIAL: Rolul cooperativelor agroalimentare în întărirea lanțului de aprovizionare și crearea unui viitor sustenabil
În condițiile în care segmentul procesatorilor și comercianților devenea tot mai concentrat, fermierii fiind defavorizați în ceea ce privește reprezentarea lor în relațiile cu partenerii din lanțul de aprovizionare, Uniunea Europeană a decis să susțină, legislativ și financiar, aderarea fermierilor la organizații de producători și la organizații interprofesionale.
În sectorul Agriculturii, Pescuitului și Silviculturii din Uniunea Europeană, potrivit datelor oficiale, în anul 2020 lucrau aproximativ 9,4 milioane de oameni (4,5% din totalul angajaților), aproximativ 8 milioane dintre aceștia activând exclusiv în agricultură, majoritatea în exploatații familiale de dimensiuni mici și mijlocii, în sistem independent.
Prin susținerea formării structurilor cooperatiste, Uniunea Europeană a vizat atât creșterea capacității de negociere a fermierilor și consolidarea rolului lor în lanțul agroalimentar, cât și stimularea colaborării pentru prelucrarea și comercializarea produselor, atrăgând o valoare adăugată semnificativă la producțiile primare realizate în ferme.
În România, tendința de consolidare a structurilor de producție, asociată operării unor schimbări favorabile ale legislației specifice și susținerii financiare prin programe cu fonduri europene, a determinat o reală creștere a interesului fermierilor de a accesa acest instrument organizațional, pentru a atinge obiectivele de stabilitate și de dezvoltare economică în propriile exploatații.
În ultimii 5 ani, a crescut numărul total de cooperative agroalimentare din țara noastră, deși s-au înregistrat și situații în care multe cooperative au ajuns la dizolvare, insolvență, lichidare sau chiar au fost radiate. În timp, s-a dovedit faptul că, mai mult decât numărul de cooperative înființate, este deosebit de importantă relevanța economică și socială a acestor forme asociative. ”Cooperativele agricole pot fi considerate vehicule predilecte prin care agricultorii își unesc forțele, creează structuri organizatorice care preiau funcțiile conexe producției, atât în amonte (finanțare, creditare, achiziții input-uri etc), cât și în aval – în special prin comercializarea producției, ceea ce le asigură un viitor mai bun. Un raport COPA COGECA din anul 2014 arăta că în Uniunea Europeană existau peste 22 000 cooperative, cu o cifră de afaceri însumată de peste 347 miliarde de euro. În contrast, în decembrie 2017, în România erau înființate 1083 de cooperative agricole, dintre care doar jumătate depuseseră bilanț cu un an în urmă și care generau venituri de maxim 1-2% din valoarea producției agricole a respectivelor sectoare„ se nota în raportul din decembrie 2018 al Centrului Român de Politici Europene (CRPE).
Ulterior, în sinteza cercetării sale din anul 2024, CRPE releva faptul că în anul 2023 sectorul cooperatist din România crescuse cu 70% față de începutul anului 2020, numărul cooperativelor agricole sporind de la aproximativ 1486 (în anul 2020) la 2526 (în anul 2023).
O parte a structurilor cooperatiste din România și-au unit interesele, astfel fiind create și în țara noastră asociații/uniuni ale cooperativelor, atât pentru a reduce decalajul dintre puterea de negociere a fermierilor şi cea a partenerilor comerciali, cât și cu scopul de a optimiza costurile de producție, asociat necesității de implicare activă în consolidarea unui cadru legislativ favorabil dezvoltării sustenabile.
O astfel de structură este Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal - UNCSV, înființată în anul 2017, având în componență 63 de cooperative agricole din România. Directorul UNCSV, Florentin Bercu, este și vicepreședinte COGECA, o confederație care reprezintă interesele cooperativelor agricole din UE. Recent, Florentin Bercu atrăgea atenția asupra faptului că, deși în ultimii ani s-a realizat un anumit progres, în contextul național și internațional actual, marcat de poli-crize, sectorul cooperatist ”are nevoie de o mai mare predictibilitate în legislația europeană și națională. De exemplu, fermierii sunt primii interesați să mențină solul și mediul în bune condiții, pentru a continua să producă pe termen lung. Dar, au nevoie de un buget specific pentru PAC post 2027 mărit, actualizat cel puțin cu rata inflației și trebuie reflectat rolul important al cooperativelor. Pentru fermierii mici și mijlocii, cooperativele sunt singura soluție de a rămâne fermieri și de a fi sustenabili”.
Pe aceleași teme legate de viitorul structurilor agricole cooperatiste, în perioada 27-28 martie 2025, în Spania, a fost organizat evenimentul internațional intitulat ”Cooperativele agroalimentare, sustenabilitate cu oameni”.
România a fost reprezentată de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (din care face parte și UNCSV), în cadrul manifestării argumentându-se de ce Uniunea Europeană are nevoie de întreprinderi și cooperative puternice, sustenabile, competitive. ”Partea fundamentală din cooperative sunt oamenii-membrii, angajații, conducerea. Traversăm provocări și schimbări permanente, dar nu se schimbă necesitatea oamenilor de a se hrăni și noi ne ocupam de asta. Am trecut 3 ani cu secetă majoră. Acum e momentul să obținem accesul la apă, ca să evităm ce s-a întâmplat în ultimii ani. Trebuie construită infrastructura necesară. Trebuie nu doar să ne audă UE, ci să ne și asculte, pentru că suntem în teritoriu și membrii cooperatori cunosc cel mai bine realitatea. Noi, cooperativele lucrăm pentru a avea o piață transparentă și un ADN sănătos. Lucrăm la digitalizare și inovare, la mediu, la sustenabilitate. Dar, în primul rând contăm pe oameni, pentru că doar un sector cooperatist bine organizat și structurat aduce valoare. Cooperativele înseamnă să lucrăm împreună pentru viitorul nostru. Ne adaptăm, reinventăm, creștem ca să aducem cât mai multe beneficii fermierilor membri, dar și beneficiarilor, ducând mai departe sectorul cooperatist”, puncta Angel Villafranca, Președinte al Cooperativelor Agroalimentare din Spania.
În Spania sunt 3669 cooperative care ating o cifră de afaceri de 43.207 mld euro (realizată în proporție de 69% de persoane fizice autorizate, întreprinderi familiale, întreprinderi individuale, 30% societăți comerciale și 1% persoane fizice). Cooperativele agroalimentare din Spania includ peste un milion de membri (28,3% femei și 9,8% tineri), deținând 14% din exportul produselor agroalimentare.
Modelul cooperatist spaniol, alături de multe altele din celelalte state vest-europene, poate reprezenta un posibil reper de urmat, inclusiv datorită dovezilor că formele asociative cooperatiste dețin și pot pune în mișcare numeroase resorturi de a produce în mod stabil, transparent și sustenabil, cu mai puține resurse și cu un impact pozitiv asupra mediului înconjurător și societății umane.
