Criza îngrășămintelor, criză a securității alimentare globale
18.11.2022
Editorial: Cât de mare ar putea fi impactul lipsei de îngrășăminte și inputuri asupra producției agricole din 2023
În toamna anului 2022, în mod oficial s-a confirmat ceea ce fermierii prevedeau cu mult timp în urmă, respectiv faptul că la nivel global se conturează o criză a fertilizanților cum nu s-a mai întâlnit în ultima jumătate de secol și care a fost determinată de anumiți factori-șoc, precum pandemia COVID-19, conflictul armat din Ucraina și seceta accentuată din mai multe areale agricole europene și internaționale.
În primele opt luni ale anului 2022 importurile UE de produse pe bază de azot și de îngrășăminte au crescut cu 19%, în timp ce exporturile au scăzut cu 9%.
În ziua de 9 noiembrie 2022, Comisia Europeană a publicat o comunicare oficială către Uniunea Europeană, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, în care prezintă rolul semnificativ al îngrășămintelor pentru asigurarea securității alimentare mondiale, starea de fapt din industria/piața îngrășămintelor chimice și provocările privind aprovizionarea fermelor cu fertilizanți, pe fondul dependenței de un număr limitat de furnizori – inclusiv Rusia, precizându-se și unele dintre acțiunile și măsurile de sprijin pentru fermieri și pentru producătorii de îngrășăminte. ”Pandemia de COVID-19, cu perturbările lanțului său de aprovizionare, urmată de criza energetică, a condus la prețuri record ale îngrășămintelor. Rusia, care în 2020 a reprezentat aproximativ 15 % din exporturile mondiale de îngrășăminte, a impus restricții asupra propriilor exporturi de alimente și îngrășăminte, reducând oferta la nivel mondial și determinând creșterea prețurilor.
Culoarele de solidaritate UE-Ucraina au devenit o legătură comercială majoră între Ucraina, UE și restul lumii și au facilitat până în prezent exportul a peste 14 milioane de tone de produse agricole ucrainene (cereale, semințe oleaginoase și produse conexe, inclusiv îngrășăminte), contribuind astfel la atenuarea crizei alimentare mondiale. În 2022, un nivel record de 222 milioane de persoane din 53 de țări sunt grav afectate de insecuritate alimentară și au nevoie urgentă de asistență. În special țările cu venituri mici și medii sunt cele mai afectate de piețele tensionate ale îngrășămintelor. Penuria și prețurile ridicate la îngrășăminte agravează criza securității alimentare din lume și este necesar un efort concertat pentru a face față crizei globale a îngrășămintelor”,se precizează în comunicarea Comisiei Europene.
Randamentele agricole, afectate de reducerea folosirii îngrășămintelor
Utilizarea îngrășămintelor în cantități mai mici sau chiar renunțarea la etapa de fertilizare, situații întâlnite frecvent în toamna 2022 inclusiv în fermele din România, determină reducerea randamentului agricol, ceea ce echivalează cu obținerea unei cantități mai scăzute de alimente și cu o posibilă reducere a accesibilității la acestea, ca urmare a creșterii prețurilor. Urmările vor putea fi resimțite pe perioada mai multor ani, ceea ce determină o preocupare accentuată și imediată pentru identificarea și aplicarea măsurilor și acțiunilor de răspuns la această situație.
”Deficitul mondial de îngrășăminte este cauzat în principal de prețul ridicat al gazelor naturale, care este necesar pentru producția de îngrășăminte pe bază de azot. Europa are o industrie importantă a îngrășămintelor, dar aceasta depinde de importurile de gaze naturale, precum și de importurile de fosfați și potasiu. În vara anului 2022, gazul a reprezentat până la 90 % din costul de producție variabil al producției de amoniac în UE (amoniacul este un produs intermediar pentru îngrășămintele pe bază de azot). În august 2022, când prețurile gazelor au atins un nivel maxim, industria a închis 70 % din capacitatea sa de producție de amoniac, deoarece producția devenise neprofitabilă. Există indicii că utilizarea actuală a capacității este de 50 %. În cazul în care prețurile gazelor scad și mai mult, este de așteptat ca utilizarea acestora să crească și mai mult.[…]
În acest context, sunt necesare acțiuni pe termen scurt pentru a sprijini fermierii și producătorii de îngrășăminte. Acestea constau într-o mai bună transparență a pieței, în măsuri de asistență în beneficiul producătorilor de îngrășăminte și al fermierilor prin intermediul ajutoarelor de stat și al finanțării din partea UE, cum ar fi planurile strategice PAC și măsurile de piață din cadrul rezervei pentru agricultură, în diversificarea surselor de import de îngrășăminte și în măsuri de asigurare a securității gazelor și de limitare a prețurilor gazelor, sprijinind în același timp practicile agricole durabile pentru o mai bună utilizare a îngrășămintelor și pentru reducerea dependenței de îngrășăminte. Astfel de acțiuni ar trebui să rămână coerente cu obiectivele pe termen lung ale Pactului verde european și cu strategiile aferente”, mai arată oficialii europeni.
Potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene, de exemplu, pentru îngrășămintele pe bază de azot, în septembrie 2022, s-a înregistrat o creștere a prețurilor cu 149 %. Chiar dacă pe piață existau disponibilități, s-a înregistrat o scădere dramatică a accesibilității fermierilor la aceste tipuri de fertilizanți, cu influențe previzibile asupra nivelului și a calității recoltelor din anul 2023.
Fermierii sunt tot mai afectați de prețurile inputurilor
Tot în ziua de 9 noiembrie 2022, COPA-COGECA a transmis public un comunicat oficial prin care sublinia faptul că în fața crizei actuale a îngrășămintelor Comisia Europeană nu a reușit să ofere răspunsuri concrete la neajunsurile cu care se confruntă fermierii europeni. ”De mai bine de doi ani, prețurile îngrășămintelor folosite în agricultură au crescut la niveluri nemaivăzute până acum în Europa. Sub presiunea redresării economice post Covid și, ulterior, pe fondul războiului condus de Rusia în Ucraina, prețurile îngrășămintelor cheie s-au triplat în unele cazuri. Stocurile deținute de fermierii europeni se epuizează rapid, în timp ce prețurile și disponibilitatea rămân problematice pe termen scurt, în special în sezonul curent pt aplicare în primăvara anului 2023. Consecințele unei penurii de îngrășăminte vor fi multiple asupra recoltei 2023, care afectează randamentele, calitatea culturilor și rotațiile, prețurile de consum și competitivitatea fermelor europene. Nicio regiune din lume nu se confruntă astăzi cu creșteri ale prețurilor de aceeasi amploare. În acest context, comunitatea agricolă europeană, ca și în comunicările anterioare, oferă răspunsuri relevante pe termen mediu/lung, dar pur și simplu nu abordează subiectul pe termen scurt.
Christiane Lambert, președintele Copa a subliniat că este greu de inteles logica unei astfel de comunicări. Pentru obiectivele pe termen lung, viziunea Comisiei este clară și cunoscută din 2019 și de la lansarea strategiei Farm to Fork. Restul propunerilor au fost deja explicate în comunicările din martie 2022. Copa și Cogeca salută crearea unui observator al pieței de îngrășăminte, lansarea unui Consiliu European de Inovare privind agricultura durabilă, accesul îmbunătățit la produse organice și sprijinul acordat amoniacului verde. Dar, acestea sunt măsuri pe termen lung care nu vor atenua impactul pe termen scurt asupra disponibilității și accesibilității îngrășământelor pentru fermieri. Ajutoarele de stat și asigurarea accesului la gaze naturale pentru producătorii de îngrășăminte nu rezolvă perturbarea actuală a pieței îngrășămintelor din Europa. Copa și Cogeca au sugerat extinderea suspendarea tarifelor de import pentru toate îngrășămintele cu azot și fosfor”, nota COPA-COGECA.
La rândul său, Ramon Armengol, președinte COGECA, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la coerența întregului exercițiu al Comisiei Europene, punctând faptul că măsurile de asistență prin intermediul ajutoarelor de stat și al finanțării din partea UE, cum ar fi planurile strategice PAC, ar putea crea distorsiuni semnificative, în funcție de modul în care reacționează fiecare stat membru.
În contextul tuturor acestor discuții aprinse, asociat unor evoluții imprevizibile ale factorilor de influență asupra industriei globale a îngrășămintelor (conflictul armat din Ucraina, prețurile la energie și gaze naturale, condițiile meteo din anul agricol 2023), rămâne de văzut care va fi impactul concret al neachiziționării îngrățămintelor sau al achiziționării parțiale asupra producțiilor agricole din anul următor, cu efecte directe asupra asigurării securității alimentare mondiale.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar , din fiecare duminică la Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
