BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Cum vrea Ministerul Agriculturii să elimine problema secetei

8 feb. 2017

Vezi măsurile anunțate de ministrul agriculturii

Ministrul agriculturii intenționează să îi scape pe fermierii români de secetă. Planul constă în stimularea artificială a ploilor și ar putea deveni o alternativă viabilă, dar și mai ieftină decât irigațiile. Șeful MADR recunoaște însă că planul este deocamdată doar pe hârtie. Până se vor găsi și soluțiile optime, autoritățile se concentrează pe programul antigrindină.


La momentul de față există deja 23 de stații antigrindină. Până la finalul anului, ministrul Daea vrea ca jumătate de milion de hectare să fie protejate de 60 de astfel de stații. ”Am început programul antigrindină. Este în derulare. Acum avem 23 de puncte de lansare operaționale. La 15 aprilie vor fi 34, iar până la finalul anului încă 26. În total, vom avea 60 de puncte de lansare, cu trei centre de comandă operaționale și vom crește suprafața protejată de la 280.000 de hectare la 500.000 de hectare. La anul vrem să ajungem cu 835.000 de hectare protejate”, a anunțat șeful MADR.

Acesta spune că va începe și programul de stimulare a precipitațiilor, dar recunoaște că ”este o etapă mai dificilă și încă nu avem conturate soluțiile din punct de vedere științific”. Provocarea controlată a ploilor se practică în mod regulat în Asia, Europa, SUA, Orientul Mijlociu, Australia și Africa. China este țara cu cea mai mare răspândire a acestui sistem.


Cum se provoacă ploaia artificială


Primele experimente de stimulare a precipitațiilor au avut loc în 1946, în SUA. Conceptul de stimulare a ploilor artificiale a fost propus în România pentru prima dată în 2007 și presupunea lansarea unei rachete antigrindină, conform indicațiilor meteo primite de la ANM. Sistemul este folosit și pentru evitarea căderilor de grindină care ar putea cauza pierderi importante de recoltă, așa cum s-a întâmplat anul trecut, de exemplu.


Schimbările climatice afectează din ce în ce mai mult producția agricolă, cele mai expuse zone fiind cele de sud, sud-est și est, după cum arată meteorologii. În aceste condiții, nici măcar tratamentele cu produse de protecție a plantelor, precum erbicide, fungicide sau insecticide nu vor mai putea menține pierderile de recoltă în limite rezonabile.

O alternativă la rachetele antigrindină o reprezintă conceptul de cloud seeding, care presupune dispersia de substanțe în atmosferă pentru a facilita condensarea și crearea unor particule de gheață. Cele mai des folosite substanțe pentru stimularea precipitațiilor sunt iodura de argint, iodura de potasiu, sau gheața carbonică. Acestea pot fi eliberate de la sol, sau pot fi dispersate cu ajutorul avionului, deasupra norilor de tip cumulonimbus.


În ciuda folosirii pe scară largă, eficacitatea acestor programe nu a putut fi dovedită statistic, iar dezbaterile sunt intense. Un studiu din 2010, realizat de Universitatea din Tel Aviv, afirmă că stimularea precipitațiilor folosind iodura de argint sau gheața carbonică are efect minim asupra cantității de precipitații căzute. Un alt studiu, efectuat de Universitatea din Wyoming, în colaborare cu alte șapte instituții, afirmă că proiectele de cloud seeding au crescut cantitatea de precipitații cu până la 15%.

Și impactul asupra mediului este scăzut, iar acumulările substanțelor folosite în sol, vegetație sau în apele de suprafață nu au depășit niciodată nivelul natura, așa cum au arătat diferite studii. Chiar și așa, diferite companii au venit cu alternative la substanțele folosite. La ora actuală, în lume se desfășoară peste 80 de proiecte diferite de stimulare a precipitațiilor, conform unui raport emis de Organizația Mondială de Meteorologie. Noile sisteme de stimulare a precipitațiilor pot folosi substanțe precum clorura de calciu, sau ionizarea aerosolilor.

Mergi sus