BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

Deficitul pentru produse agroalimentare a ajuns la peste 660 de milioane de euro

21 sept. 2016

Acesta a crescut de trei ori față de anul trecut

România importă din ce în ce mai multe produse agroalimentare, în timp ce exporturile scad. Astfel, s-a ajuns în situația ca deficitul pentru această categorie să se adâncească la aproximativ 664 de milioane de euro în primele șase luni ale acestui an. Deficitul este de trei ori mai mare față de anul trecut.


Scăderea TVA la 9% pentru alimente este unul din principalele motive pentru creșterea deficitului. Impulsionarea consumului a dus și la o creștere a importurilor, în special pentru carnea de porc, produse de patiserie și brutărie, sau preparate alimentare. În schimb, produsele românești cu cel mai mare succes la export au rămas aceleași: grâu, porumb și țigări.


Conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, importurile au crescut cu peste 12% față de aceeași perioadă a anului 2015. Exporturile de produse agroalimentare au scăzut, în schimb cu aproape 5%. În bani, exporturile au adus 2,326 miliarde de euro, în timp ce pe importurile de produse agroalimentare s-au cheltuit 2,989 miliarde de euro. UE rămâne principalul partener pentru România, în cazul comerțului cu astfel de produse, conform Agerpres. Exporturile de produse agroalimentare către UE au o pondere de peste 58% din totalul exporturilor, în timp ce importurile din UE au o pondere de peste 81% din totalul de 2,437 miliarde de euro.


”Adâncirea cu 451,8 milioane de euro a deficitului se datorează exclusiv deteriorării continue a situației schimburilor intracomunitare”, spun reprezentanții MADR. În primele șase luni ale anului, România a exportat de două ori mai puțin porumb față de 2015, adică 1,252 milioane de tone. Și importul de porumb a cunoscut însă o scădere cu aproape 120 de milioane de euro. O scădere puternică a exportului a avut loc și la uleiul de floarea soarelui, mai exact cu 42,5 milioane de euro. Alte produse care se exportă mai puțin sunt turtele din extracția grăsimilor vegetale și carnea de pasăre.

Există și vești bune pentru producătorii agricoli


În schimb, importurile au crescut cel mai mult la grâu, produsele de brutărie sau patiserie, zahăr, preparate alimentare, ciocolată, brânzeturi, țigări, citrice și carne de porc. Aceasta din urmă ocupă, de altfel, primul loc la importuri în intervalul ianuarie – iunie 2016, cu 83.400 de tone, în valoare de aproape 117 milioane de euro. O veste bună pentru fermieri ar putea veni peste două luni. Pe 15 noiembrie este posibil ca interdicția privind exporturile de carne de vită, ovine și cereale în Iran să fie ridicată.


Măsura ar putea veni după ridicarea unei alte interdicții, privind exportul de carne de porc. Dacă se va întâmpla acest lucru, România are și potențiali clienți Aflat într-o vizită la Teheran, ministrul agriculturii s-a întâlnit cu omologul său, Mahmoud Hojjati, dar și cu jucători importanți de pe piața agricolă din Iran. Conform AgroInfo, fermierii care îl însoțesc pe ministrul Irimescu spun că Iranul ar putea fi interesat de carnea de vită, ovine, făină de grâu și făină de porumb din România.


O altă veste bună pentru producătorii români vine din China. Conform Eurostat, exportul de carne de porc pentru piața chineză a crescut de 3,5 ori în ultimele 6 luni, față de întreg anul 2015. Până acum, România a exportat 3.800 de tone de carne de porc în China, în valoare de 5,4 milioane de euro.

Cum evoluează prețul grâului pe piețele internaționale


O altă lovitură pentru agricultorii români o reprezintă prețul grâului. Acesta a înregistrat în ultima săptămână din august cel mai mic preț futures din ultimii 10 ani, la Bursa de la Chicago, conform AgroInfo. Cauza acestei scăderi o reprezintă stocurile mari de pe piața mondială și rezultatele excelente obținute de fermierii din SUA. Un alt factor care a pus presiune pe prețul grâului îl reprezintă și decizia Egiptului de a accepta doar grâu fără cornul secarei. Cel mai mare importator de grâu din lume a adoptat recent o politică de zero toleranță față de ergotamină. Totuși, cotațiile pe bursele internaționale par să revină la o anumită stabilitate, după fluctuațiile din ultimele zile.


Europa stă foarte bine la capitolul export de grâu. Doar ultimele trei săptămâni Comisia Europeană a emis licențe de export pentru aproape 1,5 milioane de tone de grâu. Recolta mai slabă din acest va aduce însă o reducere a exporturilor totale de grâu din UE. Americanii stau mai bine la acest capitol, după ce prețurile la care se tranzacționează grâul cu livrare în decembrie au crescut la Bursa din Chicago.


Ce se întâmplă cu prețul rapiței


Rezultatele slabe obținute pe plan mondial la rapiță le pun probleme procesatorilor de oleaginoase. Traderii se găsesc în situația în care nu pot onora comenzile, în ciuda faptului că prețurile oferite de procesatori sunt mai mari. Companiile care prelucrează oleaginoase au probleme de aprovizionare și din cauza faptului că fermierii preferă să aștepte prețuri mai bune.


În Germania, de exemplu, prețurile au ajuns la 363 €/tonă. În alte părți, rapița se vinde chiar și cu 380 €/tonă, dar chiar și așa, fermierii preferă să mai aștepte. La momentul de față, prețul mediu de tranzacționare a rapiței este de 377 €/tonă, valabil la bursa Matif, pentru contractele cu livrare în februarie.

Mergi sus