BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Securitatea alimentară europeană. Consolidare prin sprijinul pentru venitul agricol viabil și reziliență

Editorial: Cum poate UE aplica măsuri de creștere a capacității de răspuns pentru reducerea presiunilor exercitate asupra fermelor

Este binecunoscut faptul că activitatea agro-alimentară reprezintă unul dintre cele mai riscante domenii economice, depinzând foarte mult de evoluția condițiilor climatice și de coordonatele comerțului mondial cu alimente. Odată cu liberalizarea pieței mondiale agro-alimentare și în contextul menținerii decalajului dintre momentul schimbării cererii consumatorilor și cel în care producătorii pot veni cu oferta corespunzătoare, s-au accentuat presiunile exercitate asupra factorilor de producție, devenind imperios necesară aplicarea măsurilor de creștere a capacității de răspuns, inclusiv în situația intensificării volatilității prețurilor mărfurilor agro-alimentare.

În cadrul Uniunii Europene, presiunile și incertitudinile din categoria celor notate mai sus, asociate obligației publice de a asigura securitatea alimentară a populației, au condus la identificarea și aplicarea unor măsuri de menținere a echilibrului, pentru garantarea siguranței veniturilor fermierilor și pentru asigurarea continuității activității de producție agro-alimentară. ”Uniunea Europeană le acordă agricultorilor sprijin pentru venit (așa-numitele „plăți directe”), care funcționează ca o plasă de siguranță și face agricultura mai profitabilă, garantează securitatea alimentară în Europa, îi ajută pe fermieri să producă alimente sigure, sănătoase și la prețuri accesibile, îi recompensează pe fermierii care furnizează bunuri publice pe care piața nu le plătește în general, cum ar fi îngrijirea zonelor rurale și a mediului. În general, fermierii primesc sprijin pentru venit în funcție de dimensiunea exploatației lor, în hectare.

Ce înseamnă mecanismul de convergență externă

În anul 2018, bugetul UE a furnizat sprijin pentru venit în valoare de 41,74 miliarde EUR. Suma a fost preluată din bugetul destinat politicii agricole comune. În anul 2019, au fost cheltuite 38,2 miliarde EUR în plăți directe pentru fermieri și 13,8 miliarde EUR pentru dezvoltare rurală. Alte 2,4 miliarde EUR au susținut piața pentru produse agricole. Regulile curente de alocarea a fondurilor din PAC sunt în vigoare până în decembrie 2022, după care ultima reformă a Politicii agricole comune va intra în vigoare și va continua până în anul 2027. Valoarea sprijinului pentru venit poate varia considerabil de la o fermă la alta, de la o țară la alta sau de la o regiune la alta.

Uniunea Europeană a introdus un mecanism denumit „convergență externă”, pentru a ajusta progresiv plățile de sprijinire a veniturilor pe hectar în fiecare țară, fie prin creștere, fie prin reducere, pentru a le apropia de nivelul mediu pe UE. Convergența externă înseamnă că, pentru țările UE în care plata medie (în EUR/hectar) este mai mică de 90 % din medie, plata medie este majorată treptat (cu 1/3 din diferența dintre rata curentă și 90 % din medie), iar pentru țările UE în care plata medie (în EUR/hectar) este peste medie, sumele sunt reduse”, arăta Comisia Europeană.

România, deși dispune de un potențial agricol impresionant, face parte din categoria țărilor în care veniturile agricole sunt destul de mici și cu variații foarte mari, de la fermă la fermă și de la regiune la regiune, în funcție de relief, de riscurile climatice, precum și de dimensiunea exploatațiilor. ”Fermele cu plăți directe ocupă aproximativ 80% din suprafața agricolă utilizată a României. Cu toate acestea, chiar și în rândul beneficiarilor de plăți directe, o pondere semnificativă a fermelor are o dimensiune economică foarte redusă și majoritatea sunt ferme de semi-subzistență.

Decalajele ritmului de creștere a venitului s-au menținut

România a planificat 43 de milioane EUR pentru măsura de gestionare a riscurilor (sprijin pentru primele de asigurare), în cadrul PDR 2014-2020. Cu toate acestea, măsura a fost subutilizată din cauza unor probleme, precum lipsa pachetelor de asigurări, în special pentru secetă, eterogenitatea fermelor, conștientizarea insuficientă a posibilităților de asigurare și birocrație. Ponderea plăților directe și a ajutoarelor naționale tranzitorii în veniturile agricole s-a situat în jurul mediei UE în perioada 2014-2018. Fermierii români câștigă în medie un venit relativ scăzut (aproximativ o treime din media UE, respectiv 28,8%), cu diferențe mari între fermele de dimensiuni diferite, sectoare sau tip de zone și regiuni. Venitul factorilor agricoli crește puternic odată cu mărimea fermei: rămâne foarte mic pentru fermele mici (până la 20 de hectare), dar este foarte mare (peste media UE), pentru cele mai mari ferme (peste 500 de hectare)”, transmitea Comisia Europeană.

Chiar dacă, după integrarea României în Uniunea Europeană, respectiv în perioada 2007-2020, venitul antreprenorial agricol autohton a crescut semnificativ, dublându-se până în anul 2016, ceea ce a reprezentat o creștere mai mare decât în Bulgaria, Polonia și decât media europeană, s-au menținut decalaje importante în ritmul de creștere a venitului, în funcție de relief și de dimensiunea fermelor (în fermele mici creșteri cu 22%, iar în fermele mari creșteri cu 700%).

Pe acest fond, asociat faptului că în activitatea fermierilor au apărut noi presiuni determinate de efectele actualelor crize sanitare și geopolitice, se afirmă într-un mod tot mai accentuat faptul că este esențială susținerea veniturilor agricole și a rezilienței fermelor. În mod deosebit, fermierii din România. Fermierii români se așteaptă ca noile politici agricole naționale și europene să contribuie la consolidarea stabilității producției și a pieței alimentare, la reducerea disparităților și a fluctuației veniturilor agricole, la realizarea echilibrului teritorial prin susținerea majorării veniturilor agricole în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, la realizarea cadrului care să permită o mai bună gestionare a riscurilor și, în final, la garantarea asigurării securității alimentare a populației.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Povești cu vinuri românești, ediția a VII-a, 2022

Povești cu vinuri românești, ediția a VII-a, 2022

Pășește printre stelele vinului românesc. S-au ales vinurile câștigătoare la Marea finală.

Vezi marii câștigători
Fii un fermier informat!

Fii un fermier informat!

Serviciile mele: gestionează rapid și ușor abonările la newslettere și alte comunicări prin SMS. Vei primi astfel informații personalizate din partea noastră și vei avea partea de conținut premium.

Abonează-te acum
Conținut exclusiv pentru femierii înregistrați

Conținut exclusiv pentru femierii înregistrați

Fă-ți cont pe site-ul BASF Agro și vei putea accesa conținutul premium, accesibil doar fermierilor înregistrați

Intră în secțiunea Premium
Află prognoza meteo

Află prognoza meteo

Vremea detaliată pentru fermieri.

Informații detaliate aici
De acum poți primi noutățile BASF și pe WhatsApp

De acum poți primi noutățile BASF și pe WhatsApp

Te poți abona la informările noastre în 3 pași simpli. Știri, sfaturi, recomandări, rapid și ușor, direct pe WhatsApp.

Mai multe detalii
Profită de ofertele speciale BASF

Profită de ofertele speciale BASF

Descoperă ofertele speciale și pachetele tehnologice BASF.

Vezi promoțiile BASF
Echipa vânzări BASF din zona ta

Echipa vânzări BASF din zona ta

Ai întrebări despre produsele noastre?

Contactează-ne acum
Mergi sus