Europa poate fi înverzită cu o Românie uscată?
20.07.2022
Editorial: Cum ar putea afecta condițiile actuale agricultura, producția și mai ales aprovizionarea cu produsele agro-alimentare de bază
Dacă, în privința culturilor înființate în toamna 2021, în general fermierii au reușit să se apropie de țintele de producție pentru care au investit (deși anul agricol a debutat cu o secetă care a alarmat numeroși producători agricoli), la culturile semănate în primăvara 2022, în arealele neirigabile, lipsite de precipitații și cu temperaturi ridicate, recoltele vor fi afectate în mod semnificativ și chiar compromise.
”Din păcate, în zona noastră, în anul 2022 situația este mai grea decât în anul 2020, atunci când ne-am confruntat cu o secetă și cu o arșiță deosebit de severe. Culturile de porumb și de floarea soarelui vor fi serios afectate. Pur și simplu, pământul este roșu, iar animalele sunt sleite de energie din cauza faptului că nu au ce să pășuneze. Fermierii, în cazul fericit în care mai au rezerve de furaje din anul trecut, le hrănesc din acele rezerve. Dar, nu știm ce vor mai face în continuare. Dacă nu vom avea recoltă de porumb, cu ce vom furaja animalele? Cât va costa și de unde ne vom aproviziona? Avem nevoie de ajutor”, arăta Dr. ing. Ionică Nechifor, Președinte al Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine MOLDOOVIS și Director al Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți, județul Botoșani.
În contextul prelungirii perioadei secetoase și cu temperaturi ridicate pe areale agricole extinse din România, ministrul agriculturii, Petre DAEA, a anunțat mai multe măsuri și acțiuni de primă urgență, pentru a susține atât atenuarea efectelor evoluției nefavorabile a vremii asupra pământului și a plantelor, cât și realizarea pregătirilor pentru demararea noului an de producție agricolă.
”Pachetul de măsuri pe care l-am realizat în regim de urgență pentru această perioadă dificilă cu care ne confruntăm: ordinul comun privind urgentarea inventarierii suprafețelor calamitate; hotărârea de guvern privind acordarea diferenței la subvenția pentru motorină; creditarea fermierilor prin Programul “De trei ori subvenția”; solicitarea către Comisia Europeană în vederea măririi avansului la subvenții de la 50% la 70% pentru plățile directe si la 85% pentru dezvoltare rurală ", preciza Ministrul Agriculturii, Petre DAEA.
Guvernul pregăteşte şi o strategie pe termen mai lung pentru combaterea secetei, cu investiții din fonduri europene şi de la buget pentru sistemele de irigaţii şi pentru susţinerea fermierilor, iar din săptămâna 18-22 iulie 2022, o comisie interministerială lucrează pentru a analiza în mod concret efectele şi impactul în agricultură, pe care le produc schimbările climatice, cum ar fi seceta pedologică din ultima perioadă.
Un nou proiect de reabilitare a infrastructurii de irigații a fost lansat în dezbatere
Referitor la sistemul de irigații din România, oficialul a spus că reprezintă o prioritate la care trebuie să se muncească zi și noapte, investițiile fiind absolut necesare. "O Europă înverzită nu poate fi concepută cu o Românie uscată. Țara noastră este semnatară a pactului pentru înverzire și, ca urmare, are dreptul și obligația de a trata cu prioritate subiectul legat de irigații. Am luat act cu tristețe de faptul că PNRR nu a fost ”echipat” cu această componentă. Instrumentând toate mijloacele pe care le am la dispoziție ca ministru al agriculturii, cu întreaga mea energie, fac toate strădaniile de a introduce în vârtejul național al investițiilor acele obiective care să ne ofere posibilitatea de a ne îndeplini obligațiile pentru realizarea unei Europe înverzite, inclusiv printr-o Românie irigată. Programul Național de Irigații, votat în unanimitate de Parlament, reprezintă o datorie pe care trebuie să ne-o îndeplinim", puncta ministrul agriculturii, Petre DAEA.
În acest context, la data de 15 iulie 2022, MADR a lansat în dezbatere publică proiectul privind modificarea Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România și a infrastructurii de desecare și drenaj, cu o valoare de 1,5 miliarde euro, reprezentând fonduri de la bugetul național, alocate până în anul 2027. ”Prin prezentul proiect de act normativ se are în vedere sporirea numărului de amenajări de irigații noi, de la 89 la 150. De asemenea, va crește suprafața pentru care se vor asigura irigații de la 1.800.679 ha la 2.600.439 ha, contribuind astfel la viabilitatea economică a sistemelor de irigații. Totodată, se vor majora de la 531 la 666 numărul de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, precum și suprafața deservită de infrastructura de irigații, de la 1.212.917,8 ha la 1.464.349,70 ha”, arăta MADR.
Pe fondul dificultăților majore provocate de seceta pedologică și atmosferică pentru agricultura din România, autoritățille naționale spun, totuși, că nu vor fi probleme cu asigurarea alimentelor pentru populație. „Aș asemui tabloul efectelor secetei asupra culturilor agricole cu o pecingine, dar nu pe tot corpul. Există anumite zone ale României unde culturile sunt compromise. Dar, rezerva de stat este sigură, nu sunt probleme cu producția și cu rezervele de alimente. Chiar dacă sunt condiții grele, pentru care introducem acte normative care să sprijine fermierii, reușim să ne asigurăm necesarul de hrană”, a punctat Ministrul Agriculturii.
Rămâne de văzut care va fi evoluția prețurilor produselor agricole, furajelor și ale alimentelor, îndeosebi înspre perioada de toamnă-iarnă 2022. Reprezentanții sectorului agro-alimentar autohton, deja, își manifestă îngrijorarea legată de probabilitatea înregistrării unor noi majorări semnificative, determinate și de contextul european, aproape jumătate din teritoriul agricol comunitar fiind cuprins de o secetă care se manifestă în diferite grade de intensitate. Semnalele specialiștilor au la bază inclusiv datele din raportul intitulat „Seceta în Europa – iulie 2022”, publicat în ziua de 18 iulie 2022 și prin care Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene releva faptul că o suprafață de 46 % din UE este expusă secetei la niveluri de avertizare și o suprafață de 11% din UE este expusă secetei la nivel de alertă. Între țările cele mai afectate se numără Franța, România, Spania, Portugalia, Italia și, într-o anumită măsură, Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia și Croația.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar , din fiecare duminică la Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
