BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Fondurile europene pentru irigații, epuizate. România recuperează încet, dar sigur, terenul irigat pierdut după 1989

6 sept. 2019

EDITORIAL Vom putea vreodată să irigăm 3 milioane de hectare, cât reușeam înainte de 1989?

Situația sistemelor de irigații din România, după căderea comunismului, a reprezentat multă vreme o problemă spinoasă. An de an, suprafața totală irigată, de circa 3 milioane de hectare inițial, s-a tot micșorat, iar recoltele afectate de secetă au fost tot mai numeroase. În prezent, avem circa 1,4 milioane de hectare pregătite pentru irigat, potrivit declarațiilor directorului general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, Florin Barbu.

Deși suprafața amenajată pentru irigat pare mare, lipsa echipamentelor și utilajelor pentru irigare sau problemele cu colmatarea canalelor, precum și lipsa de cereri din partea fermierilor au făcut ca suprafața efectiv irigată să fie mai mică. Asta, în condițiile în care au fost făcute investiții în ultimii ani, ce au mai reparat o parte din răul făcut după 1989.

Concret, conform datelor prezentate în Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România, din 1980 și până în 2011, țara noastră a pierdut în fiecare an 8.452 milioane de dolari în medie, din cauza vremii și a lipsei irigaților. Suma reprezintă aproximativ 0,26% din PIB. Iar o treime din ea s-a datorat strict secetelor.

Dacă înainte de 1989, România avea aproximativ 3,2 milioane de hectare de teren arabil amenajat cu infrastructură primară și sisteme de irigații, un studiu efectuat de ISPIF a arătat că doar două milioane de hectare sunt și rentabile economic pentru a fi irigate, mai arăta Florin Barbu, într-un interviu pentru Revista Fermierului. Mai mult, amenajările de irigații erau într-o stare avansată de degradare, folosind tehnologii vechi și ineficiente energetic.

În cadrul PNDR 2014–2020 s-au alocat peste 400 de milioane de euro pentru refacerea structurii secundare de irigații, iar investițiile continuă, pe măsură ce fermierii și autoritățile lucrează împreună tot mai eficient pentru rezolvarea unei probleme care afectează pe totă lumea. Recent, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a anunţat epuizarea fondurilor de 200 milioane euro, pentru această sesiune, pentru investiţiile în sisteme de irigaţii. Astfel, încet, dar sigur, Romania face pași importanți spre statutul de economie eficientă, modernă, care nu mai depinde atât de mult de apa căzută din cer.

Cerere mare, ofertă mică

AFIR a anunțat că, într-un interval de aproximativ şapte luni, a primit 306 solicitări de finanțare de peste 300 de milioane de euro pentru realizarea investiţiilor în infrastructura secundară de irigaţii. Asta în condițiile în care fondurile, alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), erau de 200 milioane euro. Totuși, există o evoluție față de vechiul exercițiu financiar (2007-2013), în ceea ce privește fondurile alocate infrastructurii de irigații. Astfel, s-a trecut de la o alocare de aproximativ 150 de milioane de euro în exerciţiul financiar 2007 – 2013, la o alocare totală de aproape 441 de milioane de euro în această programare (2014-2020).

În exercițiul financiar 2014 – 2020, până în prezent, AFIR a primit 537 de solicitări de finanţare a infrastructurii secundare de irigaţii în valoare de 532,1 milioane de euro. AFIR a anunțat că interesul crescut al Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigat (OUAI) se datorează mai multor măsuri administrative aplicate, una dintre acestea fiind extinderea suprafeţei vizată pentru aceste tipuri de investiţii de la 628.000 hectare (în vechiul exercițiu financiar 2007-2013) la peste 1,8 milioane hectare (în actualul exercițiu financiar 2014-2020). Sprijinul acordat este 100% nerambursabil şi se ridică la maximum 1 milion de euro pentru un proiect.

Suprafața irigată, 11% din terenurile arabile

România are peste 14 milioane de hectare de terenuri agricole, din care circa 9 milioane sunt terenuri agricole arabile, potrivit datelor oficiale. Din acestea, în jur de 1 milion de hectare sunt irigate, adică în jur de 11% din terenurile arabile. Suprafața agricolă irigată a României poate fi mărită, fără probleme, la peste 1,8 milioane de hectare, fără a exista un impact negativ asupra resurselor de apă, se arată într-un studiu elaborat de Ministerul Apelor și Pădurilor. Autoritățile anunță că fac pași în sensul recuperării acestui decalaj uriaș.

În acest sens, unul dintre obiectivele esențiale este canalul magistral Siret-Bărăgan, pentru care Guvernul a aprobat recent o Hotărâre ce urmărește reabilitarea și finalizarea obiectivului. Recent, infrastructura a fost preluată în administrare de Ministerul Agriculturii, care încearcă să urgenteze proiectul. Lucrările ar trebui să înceapă anul viitor. Proiectul, aprobat în 1986 de Nicolae Ceaușescu, a fost gândit să irige aproape 700.000 de hectare din terenurile Câmpiei Române, de multe ori afectate de secetă. Până la începutul anilor 1990, s-au realizat şi primii kilometri de infrastructură. Când va fi terminat, acest canal va asigura irigarea a aproape 10% din terenul arabil al României. Ceea ce ar reprezenta încă un pas, unul major chiar, spre atingerea unei suprafețe irigate comparabile cu cea de dinainte de 1989.

În condițiile schimbărilor climatice tot mai accentuate și a faptului că, în ultimii ani România s-a reafirmat drept unul dintre cei mai mari exportatori de grâu din UE, depășind în ultima perioadă chiar și cea mai mare forță agricolă europeană, Franța, dezvoltarea susținută a sistemelor de irigații nu poate decât să fie o veste excelentă.

Dinu Boboc este un jurnalist cu peste 15 ani de experiență. De-a lungul timpului, a semnat pentru publicații de renume, precum Business Standard, TVRinfo.ro, Evenimentul Zilei și revista Capital. În prezent, Dinu semnează articole pentru agenția News.ro. Ține permanent legătura cu fermieri, traderi și autorități pentru a avea mereu o imagine clară și obiectivă asupra sectorului agricol românesc.

Mergi sus