Impactul pandemic asupra securității alimentare globale
29.11.2021
Editorial: Ce pot face autoritățile pentru a diminua insecuritatea alimentară
Un studiu realizat în acest an de către un grup de experți la nivel înalt pentru securitate alimentară și nutriție (HLPE), a relevat faptul că pandemia de Covid 19 continuă să afecteze sistemele alimentare și să pună în pericol accesul populației globale la o nutriție echilibrată. Criza alimentară mondială a determinat nu doar întreruperi majore ale lanțurilor de aprovizionare și un regres semnificativ al economiei globale, ci și apariția unor pași inegali către redresare, ceea ce a condus la dezechilibrarea posibilităților de aprovizionare a populației cu alimente.
”Criza COVID-19 și consecințele sale dramatice sunt departe de a se fi terminat. Observăm cu toții, în lume circulă noi variante ale virusului Sars Cov 2, ceea ce conduce la prelungirea perioadei de restricții sanitare și, implicit, la continuarea instabilității în ceea ce privește funcționarea lanțurilor alimentare, de la prelucrarea solului și până la obținerea de alimente și distribuirea acestora. S-a accentuat inegalitatea globală privind accesul la alimente, pe fondul crizei Covid 19 veniturile populației scăzând, în timp ce prețurile alimentelor au devenit tot mai mari și mai volatile. În continuare, la nivel global, situația sanitară, economică și alimentară rămâne sub un accentuat grad de incertitudine”, arăta prof.univ.dr. Benone Păsărin, cadru didactic la Universitatea pentru Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad” Iași și expert FAO – ONU, membru al Grupului Operativ Mondial FAO-ONU pentru Securitate și Siguranță Alimentară.
Tot în acest an, în contextul analizării impactului global al pandemiei de Covid 19 asupra securității alimentare și nutriției, precum și asupra eforturilor de a îndeplini Obiectivul de Dezvoltare Durabilă (ODD) 2.2 „Foamete zero”, în cadrul FAO-ONU a fost prezentată prima evaluare globală pentru anul 2020 a insecurității alimentare și malnutriției, pe fondul unui scenariu complicat și mai mult de efectele de durată ale pandemiei de COVID-19.
Eforturile omenirii de a pune capăt foametei și malnutriției până în anul 2030 au fost amenințate de tot mai mulți factori de regres, între care s-au numărat schimbările climatice, conflictele și violențele, modificările de organizare locală și regională, crizele economice și financiare, politicile agro-alimentare naționale și regionale, portofoliile de investiții, etc. ”Provocările au crescut odată cu pandemia de COVID-19 și cu măsurile de izolare aferente. Acest raport prezintă inclusiv noi estimări ale costului și accesibilității dietelor sănătoase, care oferă o legătură importantă între indicatorii de securitate alimentară și nutriție și analiza tendințelor acestora. În ansamblul său, raportul subliniază necesitatea unei reflecții mai profunde asupra modului de abordare mai bună a situației globale a securității alimentare și a nutriției”, se arăta în mod oficial, în documentele FAO-ONU.
Progresele globale, aproape inexistente
În această perioadă, lumea se află într-un moment critic, cu mult diferit față de punctul în care se găsea în urmă cu șase ani, atunci când se angaja în lupta de a eradica foametea, nesiguranța hranei și toate formele de malnutriție, până în anul 2030. ”La vremea aceea, chiar dacă provocările erau semnificative, exista optimismul că progresul putea fi accelerat, pentru a atinge obiectivul amintit. Însă, pe fondul efectelor dezastruoase ale pandemiei de Covid 19, așa după cum relevă evaluarea globală FAO-ONU din acest an, la nivel mondial nu s-a progresat nici măcar spre a se atinge Obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD).2.1, de asigurare a accesului la produse sigure și nutritive, pe tot parcursul anului.
Cu alte cuvinte, Obiectivul de Dezvoltare Durabilă (ODD) 2.2, de eradicare a tuturor formelor de malnutriție, este încă la un orizont îndepărtat. Recesiunea globală determinată de pandemia de Covid 19 este de o amploare asemănătoare celei de după cel de-al doilea război mondial, iar securitatea alimentară și starea de nutriție a milioane de oameni, inclusiv copii, s-au deteriorat grav și riscă să se degradeze și mai mult, dacă nu luăm măsuri rapide. În raportul din acest an, se estimează că între 720 și 811 milioane de oameni din lume s-au confruntat foametea în anul 2020 – cu până la 161 de milioane în plus, față de anul 2019. Aproape 2,37 miliarde de oameni nu au avut acces la alimente adecvate, în anul 2020, constatându-se o creștere cu 320 de milioane de oameni într-un singur an. Nicio zonă a lumii nu a fost ferită de aceste dificultăți. Ca urmare a costului ridicat al unei diete sănătoase, cuplat cu persistența și, chiar, accentuarea inegalităţii veniturilor, aproximativ 3 miliarde de oameni nu și-au putut permite o dietă sănătoasă. Majoritatea acestor oameni trăiesc în Asia (1,85 miliarde) și Africa (1,0 miliarde), precum și în America Latină și Caraibe (113 milioane), America de Nord și Europa (17,3 milioane)”, arăta Benone Păsărin, expert FAO-ONU.
Chiar dacă, încă, nu este posibilă o cuantificare completă a impactului pandemiei în anul 2020, rămâne evident faptul că lupta pe frontul sănătății încă nu a ajuns la finalul etapei Covid 19, ceea ce accentuează îngrijorările globale legate de condițiile de producere și de distribuire echitabilă a alimentelor, pe fondul recesiunii economice mondiale și al inegalității veniturilor, asociate scumpirii și volatilității prețurilor alimentelor.
”Coerența în politicile și acțiunile pentru transformarea adecvată a sistemelor alimentare joacă un rol deosebit de important în maximizarea beneficiilor și minimizarea consecințelor negative. Implementarea politicilor dintr-un domeniu sau dintr-o regiune nu trebuie să îi submineze pe alții, ci , acolo unde este posibil, trebuie, chiar, să contribuie la întărirea reciprocă. Vorbim despre politici și acțiuni multisectoriale, precum și despre investiţii şi legislaţii aplicate ca soluții de ”câștig-câștig”, evident incluzând abordări teritoriale și ecosistemice echilibrate”, adăuga specialistul ieșean.
Din perspectiva României, ca parte a unei regiuni europene cu o rată mai scăzută a insecurității alimentare și ca stat care dispune de resurse materiale și umane care pot produce rapid progres și siguranță în domeniul alimentar, rămâne ca în timpul cel mai scurt și prin politici adecvate să se profite de oportunitățile amintite mai sus, pentru asigurarea securității alimentare și livrarea de alimente sănătoase, la prețuri accesibile. Totul, în contextul în care, din păcate, pandemia Covid 19 va continua să expună slăbiciunile sistemelor alimentare naționale și internaționale, amenințând viețile și mijloacele de trai ale oamenilor, îndeosebi ale celor mai vulnerabili și care trăiesc în contexte politico-sanitare și socio-economice fragile.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
