Inegalitățile din sistemele agricole pun sub risc securitatea alimentară globală
20.10.2022
Editorial: Ce se poate face pentru a micșora decalajul dintre țări în vederea unei securități alimentare coerente?
Specialiștii din domeniul securității și siguranței alimentare globale semnalează faptul că efectele actualului conflict armat din Ucraina și ale situațiilor sanitare dramatice din ultimii ani, asociate evoluției atipice și potrivnice activităților agricole a condițiilor climatice din anumite părți ale Terrei, au un impact disproporționat asupra țărilor cu venituri mici și medii, impunându-se cooperarea internațională pentru a respecta dreptul la hrană al tuturor oamenilor. În anul 2015, la nivel mondial, s-a convenit să se pună capăt foametei până în 2030. Dar, recentele rapoarte internaționale relevă faptul că în cei șapte ani care au trecut nivelul foametei acute a crescut îngrijorător.
”Creșterea numărului oamenilor care suferă de foame acută a fost de la 80 de milioane la 281 de milioane. Raportul Crizei Alimentare din 2022 sugerează că, din cauza crizei din Ucraina, s-ar mai putea adăuga încă 45 de milioane de persoane aflate în foamete acută. Acest document a încercat să cuantifice dreptul la hrană legându-l direct de indicatorii de nutriție și, astfel, integrând aspectele legate de accesul la alimentație al fiecărui om și obiectivele globale privind nutriția. De asemenea, trebuie subliniată ambiguitatea care există în legătură cu datoria pe care o are cooperarea internațională de a determina respectarea dreptului la o hrană adecvată pentru toți”, arătau specialiștii FAO ONU, în cadrul consultărilor premergătoare raportului privind „Reducerea inegalităților pentru securitatea alimentară și nutriție”, care va fi prezentat la cea de-a 51-a sesiune plenară a CFS din octombrie 2023.
Inegalitățile, simțite cel mai tare în mediul rural
Pe de o parte, se ia în considerare faptul că un sistem alimentar echitabil este acela în care dreptul fundamental al fiecărui om de a avea o dietă sănătoasă este asigurat, fiind îndeplinite toate cerințele nutriționale. Pentru ca un astfel de sistem alimentar să funcționeze, este necesar ca alimentele să fie disponibile pe piețe și să fie accesibile tuturor oamenilor, indiferent de veniturile pe care le obțin.
Pe de altă parte, referindu-se la cerința ca hrana să fie sănătoasă, respectiv să fie bogată în nutrienți, specialiștii au în vedere faptul că indicatorii privind starea nutrițională a oamenilor se corelează în mod direct cu aportul alimentar, putând fi definite în mod clar proporția și localizarea arealelor în care se manifestă inegalitățile din sistemele alimentare. ”Africa de Vest și Centrală nu numai că are cele mai mari rate de anemie infantilă din lume, dar are și cele mai mari rate de malnutriție maternă și greutate mică la naștere. Asemenea unui set de piese de domino, inegalitățile în cascadă legate de aportul nutrițional și starea de nutriție se transmit la disparitățile sociale, cum ar fi capacitatea scăzută de educație și sănătatea precară. Datele științifice relevă faptul că femeile și copiii din primele 1000 de zile sunt cei mai afectați de efectele combinate ale insecurității alimentare și malnutriției”, mai precizează specialiștii FAO-ONU.
Securitatea alimentară: drept uman sau act comercial?
În România, cele mai mari inegalități din sistemul agro-alimentar sunt resimțite în mediul rural, de exemplu, din cauza veniturilor reduse, 14% dintre adolescenţi ducându-se frecvent sau întotdeauna la culcare flămânzi. ”Decalajele, deja enorme, între rural și urban se adâncesc și afectează direct interesul superior al copilului. În România, unul din patru tineri se află în risc de sărăcie. În privința acestui risc, țara noastră are cel mai mare procent din Uniunea Europeană (24%), de peste trei ori mai mare față de media UE (7%), potrivit Eurostat”, arată studiile World Vision România.
În acest context, atât în România, cât și la nivel mondial, rămân de mare actualitate semnalele privitoare la necesitatea identificării urgente a factorilor care provoacă asimetria și inegalitatea din sistemele agro-alimentare, asociate existenței unor resurse limitate în gospodării, ceea ce reduce perspectivele de a depăși sărăcia și de a se asigura un acces echitabil la alimente.
De asemenea, concentrarea exagerată a veniturilor, inclusiv prin concentrarea corporativă privind producția de materie primă, procesarea, distribuția și comerțul cu alimente, precum și repartizarea inegală a accesului la resurse naturale afectează profund securitatea alimentară și nutriția umană. Pentru eliminarea inegalităților și pentru asigurarea reală a securității alimentare, în actualul context politico-economic global, poate mai mult decât oricând, alimentația ar trebui să fie privită mai degrabă ca un drept uman, decât ca un act comercial generator de profit și de putere.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar , din fiecare duminică la Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
