Migrația internațională a forței de muncă și securitatea alimentară
10.03.2022
Editorial: Ce pot face guvernele pentru a asigura securitatea alimentară în contextul conflictului din Ucraina
În ultimii ani, din cauze diverse (sărăcie, cataclisme, conflicte, etc), la nivel mondial s-a înregistrat o creștere semnificativă a migrației internaționale a forței de muncă. Potrivit datelor FAO-ONU, numai în perioada 2013–2019, creșterea a fost cu 12,7%, respectiv de la 150 de milioane la 169 de milioane de lucrători migranți. ”Europa găzduiește 20% dintre lucrătorii migranți și reprezintă sursa a peste 25% din fluxul remitențelor globale. Aproximativ 75% din fluxul de remitențe sunt trimise din 6 țări principale, respectiv Federația Rusă (USD 20,6 miliarde), Marea Britanie (USD 17,1 miliarde), Germania (USD 14 miliarde), Franța (USD 10,5 miliarde), Italia (USD 10,4 milarde) și Spania (USD 9,6 miliarde). Există 19 țări principale care primesc remitențe (cu un PIB anual pe cap de locuitor sub USD 20,000), pe primele 3 locuri aflându-se Ucraina, Polonia și România”, relevă Revista Română de Statistică - Supliment nr. 12 / 2016.
În prezent, în această parte a lumii, pe fondul evenimentelor dramatice din Ucraina, asistăm la un nou val și un nou tip de migrație. Milioane de oameni fug de moarte și caută peste hotare soluții pentru supraviețuire. Atât în România, cât și în celelalte state membre ale Uniunii Europene, s-a anunțat faptul că refugiații din Ucraina primesc anumite facilități, inclusiv pentru a activa pe piața europeană a forței de muncă. În țara noastră, deja, este permisă angajarea fără obligativitatea de a fi prezentate documente suplimentare (aviz de angajare), pentru o perioadă de 9 luni de zile.
Oportunitatea unor noi programe începe să fie analizată
Pe de o parte, în Europa, atât pentru persoanele refugiate din Ucraina, cât și pentru toți ceilalți migranți, se pune problema asigurării securității alimentare, ca pilon esențial al securității umane. Pe de altă parte, la nivel global, se analizează oportunitatea generării de programe și de granturi menite să susțină atât capacitatea societății gazdă de a valorifica potențialul lucrativ și de agrobusiness al forței de muncă migrante, cât și posibilitatea ca țările de origine să atragă fluxurile financiare (remitențele) recepționate de la migranți, în propriile afaceri agro-alimentare.
Pe acest fond, până la data de 31 martie 2022, reprezentanții FAO-ONU desfășoară o consultare online privitoare la dezvoltarea de politici și programe de sprijinire a migranților și a repatriaților, pentru investirea remitențelor în dezvoltarea sectorului de agrobusiness. ”În România, deși remitențele către zonele rurale reprezintă o sursă considerabilă de finanțare a afacerilor agricole, încă mai este loc de creștere. Unul dintre argumentele care subliniază oportunitatea consultării online inițiate de FAO-ONU este faptul că, de exemplu în țara noastră, potrivit statisticilor, doar 20-40% dintre remitențele din mediul rural se utilizează pentru investiții în afaceri agricole. În proporția cea mai mare, respectiv minim 60%, fondurile primite de la migranți sunt dirijate către consum ori către achiziții de spații de locuit, de produse alimentare și de alte produse de uz imediat. Ca urmare, este absolut necesară conturarea unui set de politici și de programe pentru creșterea investițiilor în afacerile agricole. Mai mult, în contextul actualelor provocări de securitate internațională, domeniul producerii de alimente își accentuează caracterul strategic și este deosebit de important să fie menținută capacitatea națională de asigurare a securității alimentare, inclusiv prin dirijarea prioritară către acest tip de investiții a remitențelor primite de la migranții români, în detrimentul utilizării fondurilor pentru economisire, consum sau pentru alte cheltuieli neproductive”, puncta Prof.univ.dr. Benone Păsărin, cadru didactic la Universitatea pentru Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad” Iași și expert FAO–ONU, membru al Grupului Operativ Mondial FAO-ONU pentru Securitate și Siguranță Alimentară.
Vor putea specialiștii să coreleze programele de granturi cu noua realitate agro-alimentară?
Fluxul mare de remitențe dirijat de către migranți înspre comunitățile de origine, asociat cunoștințelor și competențelor oferite de către migranți societăților gazdă sau dobândite în străinătate de către cei repatriați, reprezintă o gamă de resurse care, în contextul existenței unor programe de granturi pentru promovarea investițiilor durabile ale remitențelor, pot susține dezvoltarea segmentului de producție alimentară durabilă, îmbunătățind condițiile de trai și nutriția în mediul rural.
Rămâne de văzut care vor fi concluziile specialiștilor FAO-ONU cu privire la corelarea programelor de granturi și ce recomandări li se vor face guvernelor, în privința structurii respectivelor programe de granturi. Modelele clasice de programe cu cofinanțare pot favoriza apariția unor provocări practice dificil de depășit, în condițiile în care, adesea, migranții și destinatarii remitențelor proveniți din mediul rural nu dețin suficiente mijloace financiare și capacități tehnice, pentru a susține contribuția proprie la investiția productivă a remitențelor, în afaceri agro-alimentare.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar , din fiecare duminică la Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
