BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Ministrul agriculturii cere reducerea exporturilor de cereale

5 iul. 2016

Acestea ar putea fi folosite în schimb pentru creșterea animalelor


Șeful MADR spune că România ar trebui să reducă exportul de cereale. În schimb, fermierii ar trebui să le folosească pentru hrana animalelor pentru a-și putea asigura autoconsumul la carne. “România exportă cu preponderență materii prime, cereale și tutun sau produse din sectorul tutunului. În acest sens, e esențial ca MADR să aibă în vedere creșterea valorii adăugate care se realizează în România și reducerea pe cât posibil a exportului de cereale. Aceste cereale trebuie să le folosim la creșterea animalelor, să vindem sau măcar să ne asigurăm autoconsumul la carne, pentru că suntem net importatori sau la limită la carnea de porc, suntem importatori de carne vită și de ovină. Deși avem peste 12 milioane de ovine, sunt rase care nu sunt cel mai bine adaptate gusturilor anumitor consumatori", spune ministrul Irimescu.


În 2015, România a redevenit importator net de produse agroalimentare


Producțiile record de cereale din anii 2013 sau 2014 au contribuit la creșterea agriculturii. Din păcate, condițiile dificile cu care s-au confruntat fermierii în 2015 au făcut ca țara noastră să revină la importurile masive de produse agroalimentare. În total, România a importat produse de 5,7 miliarde de euro, în timp ce exporturile au atins valoarea de 5,6 miliarde, rezultând o balanță negativă de 199 de milioane de euro, a declarat ministrul agriculturii. Valorile negative s-au accentuat în ultimele luni ale anului trecut, când lipsa unor destinații extracomunitare pentru exportul cerealelor a dus la pierderea unor încasări potențiale de 350 de milioane de euro.


Cealaltă problemă expusă de șeful MADR a fost legată de schimbările climatice, degradarea terenurilor și creșterea populației. Toate acestea vor avea un efect cumulat care va duce la creșterea prețurilor alimentelor pe termen mediu și lung. În România, ”scăderea prețurilor la alimente este doar conjuncturală. Eroziunea solului și creșterea populației globului vor duce, pe termen lung, la creșterea prețurilor”, avertizează ministrul Irimescu.


Prețurile alimentelor vor crește pe termen lung


”Dacă discutăm de schimbările climatice, un obiectiv important îl constituie limitarea amprentei de carbon, promovarea agriculturii ecologice, managementul adecvat al apei și încurajarea energiei regenerabile. Deși agricultura reprezintă și o soluție pentru reducerea gazelor cu efect de seră, avem totuși probleme de poluare. Ca un fapt divers, toate bovinele din lume emit gaze cu efect de seră exact cât transporturile cumulate: 14%”, spune șeful MADR.


În ciuda faptului că țara noastră are o rețea hidrografică de invidiat, agricultura românească stă prost la capitolul managementul apei. ”Din păcate, ne confruntăm în anii secetoși cu o gestiune necorespunzătoare a apei. Nu am ajuns să avem asigurată constant apa de irigații și pentru toți producătorii”, a mai declarat ministrul agriculturii, conform Agerpres.


Conform statisticilor, prețurile alimentelor din România au scăzut în luna mai cu aproximativ 7% față de aceeași perioadă a anului trecut, efect amplificat în special de reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%. În aceste condiții, producția agricolă va reprezenta o adevărată provocare pentru fermieri, nu doar în România, ci la nivel mondial, ceea ce subliniază importanța folosirii responsabile și eficiente a tehnologiilor performante de protecție a culturilor .


Ministrul agriculturii le recomandă fermierilor să se asocieze


Prezent la Forumul Administrației Publice Locale, șeful agriculturii le recomandă fermierilor să se asocieze, deoarece la nivelul UE există deja tendința de a forma producători agricoli mari și foarte mare, care pot negocia mai bine și își pot vinde produsele mai bine. În schimb, România are o dimensiune medie a exploatărilor agricole de numai 3,6 hectare, de 4 ori mai mică decât cea europeană. Cauza o constituie gradul mare de fragmentare a exploatațiilor și numărul ridicat de ferme mici. De altfel, conform datelor corespunzătoare Campaniei SAPS 2013, nu mai puțin de 79,8% din totalul exploatațiilor e reprezentat de ferme mici, cu suprafețe cuprinse între 1-5 hectare.


Citește și: Cum să fii un fermier performant


Acesta e și unul dintre motivele pentru care anul trecut țara noastră s-a confruntat cu o scădere de 9,4% a contribuției la PIB față de 2014. Pentru noi, piața cerealelor reprezintă cel mai mare, dar și cel mai vulnerabil segment din agricultură. Cu o profitabilitate de 1.100 de euro la hectar, de 14 ori mai puțin decât Olanda, de exemplu, am ajuns pe primul loc la scăderea producției agrare în 2015.


Suntem însă dependenți de vreme, așa cum arată Nicoleta Dragomir în editorialul contentlink target missing [contentStore:news, fsId:280641]. Deși am ajuns în topul cultivatorilor din Europa, la porumb sau floarea soarelui, randamentul mediu este printre cele mai reduse. Există semne pozitive însă, dacă ne gândim la faptul că în ultimii 10 ani numărul fermierilor a scăzut cu peste 400.000, crescând în schimb suprafețele fermelor.


Te-ar mai putea interesa și:


Fermierii ar putea pierde subvențiile din cauza cadastrului


Cum protejezi floarea soarelui în perioada înfloritului în 2016


Ce tratamente trebuie să aplicați la culturile horticole în următoarea perioadă

Mergi sus