Pactul Verde European: ce înseamnă pentru fermieri

Ce presupune concret Pactul Verde European

Principalele obiective ale strategiei pentru 2030 prevăd reducerea utilizării pesticidelor cu 50 %, a îngrășămintelor cu cel puțin 20 %, reducerea cu 50 % a vânzărilor de substanțe antimicrobiene utilizate pentru animalele de fermă și acvacultură, precum și creșterea suprafeței destinate agriculturii ecologice la 25% din terenurile agricole din fiecare țară membră a Uniunii Europene.

Strategia ”De la fermă la consumator”, prezentată de Comisia Europeană la 20 mai 2020, face parte din Pactul Verde European, care are ca obiectiv principal realizarea unei neutralități climatice a UE, până în anul 2050.

Pe acest fond, a fost creat cadrul pentru o serie de modificări legislative propuse de Comisia Europeană în domenii precum utilizarea pesticidelor, bunăstarea animalelor, etichetarea alimentelor, combaterea risipei de alimente și a fraudei alimentare, sechestrarea carbonului în solurile agricole și reforma sistemului agricol al UE.

La data de 23 noiembrie 2021, reforma Politicii Agricole Comune a primit aprobarea finală a eurodeputaților. ”Eurodeputații au subliniat că este esențial să se îmbunătățească biodiversitatea și să se respecte legislația și angajamentele Uniunii Europene în materie de mediu și climă pentru a pune în aplicare politica agricolă comună reformată (PAC). Ea va intra în vigoare în 2023. Comisia va evalua dacă planurile strategice naționale aferente PAC sunt conforme cu aceste angajamente, iar agricultorii vor trebui să adopte practici care respectă clima și mediul. Statele membre vor trebui să se asigure că cel puțin 35% din bugetul pentru dezvoltare rurală și cel puțin 25% din plățile directe vor fi dedicate măsurilor de protecție a mediului și a climei”, comunica, imediat după vot, Parlamentul European.

În acest context, promotorii agriculturii ecologice, pentru care se proiectează mari oportunități de dezvoltare, au publicat o evaluare a măsurilor și a bugetelor de sprijinire a agriculturii ecologice din 19 state membre, atrăgând atenția că noua PAC nu va conduce la o dezvoltare semnificativă a agriculturii ecologice, dacă proiectele de planuri strategice naționale ale PAC nu sunt îmbunătățite substanțial. ”IFOAM Organics Europe solicită Comisiei Europene să se asigure că statele membre își revizuiesc proiectele de planuri strategice și vin cu măsuri mai bune și bugete adecvate pentru a stimula producția și cererea ecologică, în conformitate cu Planul de acțiune al UE privind dezvoltarea agriculturii ecologice. În unele țări, precum România, Italia, Lituania, Finlanda, asociațiile de fermieri ecologici nici măcar nu sunt implicate în procesul de consultare oficială cu privire la planurile strategice naționale. Pe partea pozitivă, câteva țări au stabilit bugete realiste, obiective naționale clare și măsuri pentru a le atinge. Lucrurile stau astfel în Belgia (Valonia), Croația, Danemarca și Ungaria”, arăta Marius Casis, vicepreședinte al Asociației Române pentru Agricultură Durabilă.

Nu toți fermierii sunt de acord cu modificările actuale ale PAC

La rândul lor, fermierii care activează în sistemul agricol convențional semnalează faptul că, deși susțin un sistem alimentar european cât mai robust și mai rezistent la viitoare crize asemănătoare celei provocate de Covid-19 și la dezastre naturale care survin mai des, cum ar fi inundațiile sau secetele, nu pot să agreeze modificările actuale ale Politicii Agricole Comune, pentru atingerea obiectivelor Pactului Verde European. ”În viziunea fermierilor români, Pactul Verde European va genera oportunități, dar și multe probleme economice. Patronatul fermierilor „GRÂNARII. DĂ-TE PE BRAZDĂ” Iași, membru al Alianței pentru Agricultură și Cooperare, își exprimă profunda dezamăgire cu privire la votul favorabil al Parlamentului European referitor la țintele de reducere a fertilizanților și a tratamentelor pentru culturile agricole, din cadrul strategiei ”De la fermă la consumator”.

Considerăm că argumentele noastre solide nu au fost cântărite îndeajuns de europarlamentari, iar în lipsa unui dialog constructiv, putem anticipa efecte devastatoare în domeniul agricol, o veritabilă povară pentru fermieri și pentru consumatori, deopotrivă. În egală măsura, insuficienta analiză a datelor și a studiilor asociate acestei strategii, nu ar putea decât să se traducă prin crearea de noi decalaje între fermierii români și cei din state membre mai dezvoltate. Deși nu ne-am poziționat împotriva ideilor de practică agricolă sustenabilă, obiectivele cuprinse în strategia ”De la fermă la consumator” au un potențial real de a afecta buna desfășurare a activității sectorului și a securității alimentare în ansamblul său: descreșteri de producție cu peste 25% și creșteri ale prețurilor pentru produsele agricole cu peste 40%”, preciza fermierul Emil-Teofil Bălteanu, Președinte al Patronatul fermierilor „GRÂNARII. DĂ-TE PE BRAZDĂ” Iași.

Cu privire la limitele și limitările strategiei ”De la fermă la consumator”, fermierii români mai semnalează faptul că acestea nu au fost așezate în fundamentări ale unor politici publice în acord cu particularitățile agriculturii din fiecare țară membră a Uniunii Europene, de exemplu, agricultura din România utilizând o treime din media europeană a fertilizanților și substanțelor pentru tratamente.

Până când vom putea lua act de primele repere statistice certe, privitoare la impactul noilor condiționalități ale PAC asupra producției și a pieței agro-alimentare europene, să mai observăm faptul că, în anul 2020, sectorul agricol a reprezentat 1,3% din produsul intern brut al UE, cu o valoare adăugată brută de 178,4 miliarde EUR, pentru fiecare euro cheltuit generându-se 0,76 EUR în plus pentru economia UE.