Perspective ale porumbului românesc în noul context european

Producția de porumb europeană nu este competitivă

”În paralel, din cauza lipsei de competitivitate, producția de porumb europeană se erodează. Între anii 2012 si 2018, suprafața cutivată s-a diminuat cu 1,5 milioane de hectare, ajungându-se ca astăzi importurile să asigure 27% din consumul UE. Membrii CEPM atrag atenția că sunt, astfel, afectate situația macroeconomică a UE, prin dezechilibrarea balanței comerciale și interesele consumatorilor europeni, care aspiră la hrană din producție locală, calitativă si durabilă, pe când porumbul importat în mare parte din Ucraina, Brazilia și Canada nu se supune acelorași standarde de producție impuse de UE propriilor agricultori (de exemplu, restricțiile privind utilizarea neonicotinoidelor, atrazinei sau OMG-urilor)”, precizau reprezentanții Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR).

La ora actuală, Uniunea Europeană își menține poziția de comunitate importatoare de porumb, producătorii europeni putându-și recâștiga puterea de a obține producții mari și competitive doar dacă, la nivel comunitar, prin noua Politică Agricolă Comună, vor fi luate anumite măsuri de susținere. Cei mai mulți fermieri consideră că, între cele mai importante măsuri de sprijin, se numără alocarea a cel puțin 60% din anvelopa primului pilon pentru plata de bază, limitarea condiționalităților la cerințele actuale si acordarea eligibilității oricărei practici alternative la rotația culturilor, care contribuie în mod eficient la conservarea și îmbunătățirea calității solurilor.

Specialiștii estimează că importurile vor crește

”Pe 22/08, UE a importat 1.8 Mt de porumb, comparativ cu 2.3 Mt în medie la această dată (2017-2020). În raportul din septembrie 2021, comparativ cu luna august 2021, Stratégie Grains revizuiește producția europeană de porumb în scădere cu 1,4 Mt (64,9 Mt), din cauza deficitului de apă care a afectat Europa Centrală (Ungaria, România etc.). În consecință, prognozele importurilor sunt revizuite în creștere cu 1 Mt (14,4 Mt). În luna septembrie 2021, încorporarea porumbului în hrana animalelor a fost revizuită în creștere la nivelul UE, ca urmare a scăderii competitivității grâului, în special în Olanda și Spania”, informa APPR.

În acest context european delicat, România, ca împortant exportator de porumb, poate profita, consolidându-și statutul de furnizor semnificativ și, mai mult, crescând sustenabilitatea fermierilor, prin stimularea dezvoltării sectoarelor de procesare și de creștere a animalelor. Numai că, așa după cum atrag atenția fermierii români, producătorii autohtoni încă nu beneficiază de o protecție tarifară concordantă cu costurile de producție generate de noile condiții impuse și nici de politici agricole de promovare activă a competitivității sectorului.

Pactul Ecologic European pune presiune pe fermieri

”În contextul actual, perspectivele sunt sumbre, mai ales sub presiunea Green Deal. Dacă toți și împreună, noi, fermierii, nu suntem conștienți de faptul că ceea ce ni se propune este foarte greu de acceptat, dacă nu suntem prezenți acolo unde se iau deciziile pentru noi și dacă nu venim cu argumente, lucrurile s-ar putea să fie și mai grave. Un studiu al GRS, centru de pe lângă Comisia Europeană, arăta oficial faptul că impactul Green Deal la cultura de porumb va consta din reducerea cu peste 20% a producției anuale. De-altfel, semnalele au fost trase încă din februarie 2021, atunci când americanii au finalizat un prim studiu de impact, speriindu-se de ceea ce vor să facă europenii, prin Green Deal. Între timp, încă 2 universități europene au mai realizat astfel de studii și, cu cifre și calcule ușor diferite, au ajuns la aceeași concluzie, respectiv aceea că impactul va fi dezastruos. Cu alte cuvinte, din importator net de porumb, vom putea deveni un importator și mai mare”, explica Alina Crețu, Director Executiv al APPR.

Prețurile de import pun o mare presiune pe prețurile de valorificare la poarta fermei, ceea ce poate contribui decisiv la regresul competitivității porumbului european, așa după cum s-a întâmplat în anii din urmă. Efectele s-au regăsit în reducerea continuă a suprafeței cu porumb din Uniunea Europeană. Așa după cum precizau reprezentanții APPR, citând datele Confederației Europene a Porumbului (CEPM), în Uniunea Europeană suprafața cu porumb s-a diminuat de la 9,8 milioane hectare în anul 2012, la 8,3 milioane hectare în anul 2018.

Pe fondul acestor semnale, concluzia nu poate fi decât aceea că, pe de o parte, este stringentă unirea fermierilor, pentru a se reprezenta într-un mod cât mai activ și mai argumentat, iar pe de altă parte, este nevoie de voință politică, pentru a susține sectorul european de producere a porumbului.