Piața europeană a sistemelor agro-mecanice. Semnale și tendințe
16.12.2022
Editorial: Ce rol joacă tehnologiile și sistemele agro-mecanice în contextul noilor provocări cu care se confruntă fermierii
În contextul în care unele țări au încercat să își câștige și să își extindă influența politică inclusiv prin intermediul sectorului agro-alimentar, s-a observat rolul decisiv al sistemelor agro-mecanice necesare aplicării tehnologiilor moderne, pentru creșterea randamentelor și a volumelor de producție.
În spațiul european, situația economică dificilă din acest an determinată de efectele pandemiei COVID-19, instabilitatea geopolitică, întârzierile în lanțul de aprovizionare și creșterea costurilor cu energia, logistica și transportul au cântărit foarte mult, reducând livrările companiilor de profil.
Rezultate ale unor monitorizări specializate, privind situația concretă a evoluției din acest an a pieței sistemelor agro-mecanice, au fost prezentate și analizate în cadrul celei de-a 45-a ediții a expoziției mondiale de mașini agricole EIMA INTERNATIONAL BOLOGNA (9-13 noiembrie 2022), eveniment aflat în organizarea Federației Naționale a Producătorilor de Mașini Agricole din Italia (FederUnacoma). Cifrele prelucrate de FederUnacoma, luând în calcul numărul înmatriculărilor de tractoare la Ministerul Transporturilor, arată o scădere cu 15,3% în octombrie 2022 față de 2021, dar un volum de vânzări încă peste nivelurile de dinainte de Covid-19.
”Sectorul agro-mecanic, ca orice alt sector industrial, se confruntă cu o situație economică dificilă. La problemele legate de aprovizionare, costul materiilor prime, costurile de transport și logistică, care deja cântăreau mult în companiile industriale, în această toamnă se pot adăuga cele legate de costurile energiei, inflația în creștere și restricțiile financiare. Asta nu ajută economia companiilor și competitivitatea acestora pe piață”, remarca Alessandro Malavolti, Președinte al FederUnacoma.
Fermierii, puși în fața unor alegeri dificile
Specialiștii explică faptul că provocările din acest an au condus la o selecție a priorităților de investiții în sectorul agro-mecanic, totodată stabilind și o limită a nivelului financiar maxim acceptat pentru realizarea investițiilor, fermierii trebuind să aleagă între așa-numitele investiții fundamentale și cele considerate opționale, ceea ce a conturat o primă tendință de încetinire a pieței de profil.
”În primele zece luni ale anului 2022, înmatriculările au înregistrat scăderi pentru toate tipurile de vehicule, dar volumele vânzărilor au fost încă mari. Scăderea față de anul precedent este parțial un fenomen normal, pentru că 2021 a fost un an record la vânzări (+36% doar pentru tractoare). A fost imposibil de egalat anul acesta, un an care suferă de întârzieri în lanțul de aprovizionare, ceea ce a redus ritmul de producție. Cu toate acestea, este semnificativ faptul că nivelurile vânzărilor rămân mai mari decât media anilor anteriori, ceea ce indică faptul că cererea de echipamente mecanice pentru sectorul primar este încă substanțială.
Tractoarele au înregistrat un total de 17.256 de unități vândute în cele zece luni, în scădere cu 15,3% față de 2021, dar cu cifre mai mari decât cele aproximativ 16.000 înregistrate în 2019, înainte de criza provocată de pandemia de Covid. Combinele au înregistrat 335 de unități vândute, în scădere cu 11,6% față de 2021, dar cu un volum mai mare decât pre-Covid 2019. Transportatorii au ajuns la 441, o scădere cu 18,5% și un nivel de vânzări mai scăzut decât în 2019, la fel și remorcile, care s-au oprit la 7.340, chiar sub cifra din 2019”, detalia FederUnacoma.
În România, așa după cum se cunoaște, industria producătoare de tehnică agricolă a parcurs o etapă de regres, asemănătoare multor ramuri industriale autohtone, evoluția fiind pozitivă doar la capitolul referitor la dotarea parcului tehnic, pe fondul creșterii capacității fermierilor de a susține investițiile cu ajutorul fondurilor europene. În anul 2020, de exemplu, România deținea peste 232 de mii de tractoare (mai mult cu aproximativ 5% faţă de anul 2019), potrivit informațiilor publicate de Institutul Naţional de Statistică.
La această dată, îndeosebi prin importuri, numărul de tractoare a ajuns la 293 de mii (față de 118 mii, în anul 1989), potrivit declarației ministrului agriculturii Petre Daea. Oficialul sublinia faptul că, pe lângă această extindere a parcului de tractoare, vorbim și despre o netă îmbunătățire a unor parametri specifici, precum consum de motorină, randament și productivitate, mijloace și echipamente de utilizare, confort economic al fermierilor.
Ajutoarele financiare sunt încă esențiale pentru sprijinul fermierilor
O soluție importantă pentru consolidarea dotării tehnice din fermele europene, invocată atât în România, cât și în cadrul expoziției Eima International Bologna, Italia, se referă la menținerea unui sistem de sprijinire a sectorului, atât prin susținerea generală a fermierilor și a industriei de profil, cât și prin alocarea unor ajutoare financiare direcționate în mod distinct către achiziționarea de sisteme agro-mecanice.
„Sectorul rezistă în acest context dificil și datorită unui sistem de ajutoare de cumpărare, care are un impact semnificativ și datorită unei înclinații crescânde a fermierilor de a achiziționa noua generație de tehnologie și tehnică agricolă. Datele din cel mai recent recensământ agricol ISTAT relevă că din cele aproximativ 1.100.000 de ferme din Italia, peste 10% au introdus inovații semnificative în ultimii ani. Un total de 250.000 de inovații au fost achiziționate de 120.000 de ferme, dintre care majoritatea s-au concentrat pe soluțiile privind mecanizarea: 28% din tehnologiile dobândite se referă la echipamente mecanice de bază, 11,6% la sisteme de semănat și plantare, 8,8% la utilaje de prelucrare a solului și 8,3% la sisteme de irigare”, preciza Alessandro Malavolti.
În România, economia rurală dominată de agricultură este încă pe drumul integrării în economia de piaţă specifică Uniunii Europene, menținându-se necesitatea unei infuzii semnificative de capital, care trebuie asociată cu creșterea gradului de adaptare a modului de a înţelege şi de a aplica tehnicile de investiții și de marketing. De atingerea acestor obiective depinde bunăstarea producătorilor agricoli, precum și a tuturor celorlalți cetăţeni din zonele rurale şi urbane ale țării.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
