BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

Editorial: Priorități de fermier, după intemperiile din aprilie

2 mai 2017

Ce măsuri trebuie luate urgent de fermieri după vremea rea, pentru a mai salva ce se poate din recolte

Chiar dacă a fost depășit valul de vreme hibernală din luna aprilie 2017, cu viscol, vânt și temperaturi scăzute sub pragul de îngheț, fermierii nu au scăpat de teama că recoltele le vor fi compromise. Livezile, plantațiile viticole, culturile legumicole, dar și cele de rapiță, floarea soarelui și chiar grâul aflat în fenofaza de alungire a paiului au avut de suferit mai ales din cauza frigului. ”În zona noastră, peste 4 000 de hectare de culturi agricole, vii și livezi prezintă un grad semnificativ de afectare. Asigurări ale culturilor nu prea s-au făcut, astfel încât rămâne de văzut ce va fi cu recoltele și cu câștigurile din acest an, sigurii care ar mai putea salva câte ceva fiind înșiși fermierii, prin anumite măsuri tehnice”, menționa Mihai Moraru, primarul comunei Ștefan cel Mare, județul Vaslui.

Județul Vaslui a fost cel mai afectat de vremea rea din perioada 20-22 aprilie 2017, dar nici în Iași lucrurile nu au fost mai simple. Pomicultorii au avut cele mai mari pierderi, înregistrate înainte de viscolul din data de 20 aprilie 2017. Mai exact, încă din zorii zilei de 19 aprilie 2017, temperaturile au scăzut până la -4 grade Celsius.


”Specialiștii știau că pagubele fuseseră deja produse…”

Practic, acela a fost momentul care a dus la înregistrarea pagubelor la unele specii și soiuri pomicole. ”Deoarece pământul era destul de cald, după temperaturile ridicate din perioada anterioară, scăderea bruscă a temperaturii la -4 grade Celsius, pe 19 aprilie, în jurul orei 6 dimineața, a condus la crearea efectului de brumă și a înghețului târziu de primăvară. Zăpada din ziua următoare și viscolul nu au făcut altceva decât să determine lumea să se sperie și să se plângă.

Dar specialiștii știau că pagubele fuseseră produse deja, cu o zi înainte, când media și alte organisme au tăcut. În perioada ulterioară, practic a fost încetinit procesul de fecundare a florilor la speciile și soiurilor de pomi care erau în faza de floare, frigul putând conduce la legare incorectă sau la avortarea florilor. Dar, fiind vorba despre o perioadă rece de doar 48 de ore, problema nu ar fi fost atât de mare, pe cât de dăunător a fost înghețul din 19 aprilie 2017. ”
, explică dr ing Gelu Corneanu, directorul SCDP Iași.

Tabloul general pentru zona Moldovei al impactului valului de vreme rea asupra pomiculturii arată un grad de afectare de până la 100% la cireș, în zona de câmpie din bazinul Vaslui-Bârlad, până la 85-90% la cais și piersic în zona Tecuci. În Nordul Moldovei, în zona Falticeni-Suceava situația este ceva mai bună (pierderi de maximum 10%), regiunea fiind specifică mărului – specie aflată la faza de buton, deci în afara pericolului major, cu excepția unor soiuri roșii.

Tratamentele și măsurile tehnice sunt prioritare în caz de fenomene meteo atipice

Cum, în România, pericolul înghețului târziu de primăvară se poate prelungi chiar și în luna mai, pomicultorilor li se atrage atenția asupra unor măsuri urgente, în asemenea situații, dar și asupra unor tratamente și acțiuni prioritare, imediat după producerea fenomenelor climatice nedorite. ”Dacă temperaturile scad spre zero grade, în primul rând trebuie făcut foc în livezi, pentru a produce cât mai mult fum. Perdeaua de fum creată ridică temperatura cu 1-2 grade Celsius.

Ar trebui să ne amintim și de acele brichete fumigene, care, din păcate, nu se mai produc în România, așa cum se produceau altădată. Următoarea idee este legată de irigarea prin aspersiune, care ar crea o pojghiță de gheață exterioară, dar care de fapt ar proteja pomii. Este similar cu modul de a transporta cartofii, în vremurile când nu extistau tiruri cu temperatură controlată. Iarna, producătorii udau sacii cu cartofi, pentru a îngheța pe exterior și pentru a menține o temperatură interioară apropiată de limita optimă. Din păcate, însă, sistemul de irigații este de asemenea în suferință, astăzi. În Germania, se mai folosesc tunurile pe gaz metan sau diferite surse de încălzire. Anul acesta, din păcate, nici aceste tunuri nu au fost eficiente în Germania, pierderile determinate de condițiile climatice nefavorabile fiind cu mult mai însemnate decât în România ”
, detalia dr ing Gelu Corneanu.


Pomicultorii trebuie să continue tratamentele, chiar dacă pomii nu mai au flori și fructe

Acțiunile prioritare din livezi, după trecerea valului de vreme rea, vizează atât solul – ca rezervă de hrană bună și de apă - cât și frunzele, mugurii și partea lemnoasă a pomului. Chiar dacă se înregistrează pierderi, iar pomii nu mai au flori și fructe, este esențială continuarea programului normal de tratamente la pomii fructiferi , fiindcă trebuie pregătită următoarea producție. ”Urgent, trebuie eliminate ramurile rupte. Apoi, să se fertilizeze solul cu azot pentru a forța creșterea și cu îngrășăminte foliare, pe bază de microelemente, fiindcă pomii au nevoie de hrană mai bună. Extrem, extrem de important și de urgent este și să se efectueze tratamentele chimice . Concret, la noi s-a impus executarea urgentă a unui tratament pe bază de cupru, dar în concentrație foarte mică, de 0,2%, pentru a realiza cicatrizarea rănilor și pentru a reduce din suferința pomilor.

Este deosebit de important dialogul cu specialistul, fiindcă executarea incorectă a tratamentelor poate conduce la distrugerea a ceea ce a mai rămas în pomi după frig, ploi, ninsori și viscol. Dar, subliniez, chiar dacă nu mai există fructe pe pom, tratamentele trebuie efectuate după calendarul normal. De ce? Fiindcă discutăm despre plante multianuale, iar cu ajutorul tratamentelor susținem pomii să reintre în faze normale de vegetație și, astfel, pregătim producția anului viitor”
, atenționa directorul Stațiunii Pomicole Iași.


Livezile amplasate pe solurile recomandate și cu soiuri de pomi adaptați au rezistat cel mai bine în fața frigului

Pe de altă parte, trebuie observat faptul că mult mai afectate au fost livezile amplasate la limita de favorabilitate sau chiar în locuri improprii respectivelor specii, precum și plantațiile cu soiuri importate. Concret, la specia cireș, au rezistat pomii plantați pe terenurile recomandate de către specialiști și cei din soiuri românești, adaptate condițiilor specifice acestui areal. Pierderile au fost de maximum 10%. La livezile incorect amplasate și care cuprind soiuri netestate timp îndelungat (de minim 10 ani) în condițiile solurilor românești, pierderile au fost mai mari, ajungând chiar și până la 100%.

Chiar dacă fermierii au depășit această tristețe a stricăciunii și a vremelniciei, unele dintre culturi chiar revenindu-și, astfel reconfirmând puterea naturii, rămâne chemarea la a învăța din experiențele trăite și la a respecta normele impuse de știință, spre a reuși să se obțină recolte în condiții de durabilitate și de eficiență.

Petronela Cotea Mihai

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 22 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Mergi sus