Rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis), recunoscută oficial ca dăunător major în UE

21.11.2025 BASF AGRO

Tanymecus dilaticollis, recunoscut drept rățișoara porumbului și unul dintre cei mai distructivi dăunători pentru culturile de porumb și floarea-soarelui din România, este pe cale să fie recunoscut oficial ca problemă fitosanitară severă. România a desemnat un expert entomolog în cadrul organizației europene EPPO, care va lucra la elaborarea unui standard tehnic dedicat acestui dăunător.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) anunță că EPPO a inclus în programul său de lucru realizarea unui standard tehnic ce va stabili modul de evaluare a eficacității insecticidelor împotriva Tanymecus.

Potrivit Revistei Ferma , decizia vine după ani întregi în care fermierii din sud-estul Europei au cerut insistent recunoașterea oficială a problemei, în condițiile în care cea mai mare parte a statelor vestice nu se confruntă cu acest dăunător, ceea ce a întârziat soluțiile la nivel european.

De ce este important acest standard pentru România

Tanymecus dilaticollis provoacă în fiecare an pierderi mari la porumb și floarea-soarelui. Dăunătorul este prezent în special în România, Bulgaria și Ungaria, dar și în zonele de stepă din Republica Moldova și Ucraina, până în regiunea Caucazului. Deoarece distribuția lui este limitată geografic, problema nu a fost considerată prioritară în majoritatea țărilor UE, ceea ce a îngreunat obținerea tratamentelor necesare.

Odată ce standardul EPPO va fi aprobat, rățișoara porumbului va fi recunoscută oficial ca dăunător sever. România va avea, astfel, baza tehnică necesară pentru a solicita derogări privind utilizarea insecticidelor neonicotinoide în zonele cu presiune ridicată, în condițiile în care în prezent nu există alternative la fel de eficiente.

Cum s-a ajuns la elaborarea standardului

Realizarea acestui document a fost posibilă prin colaborarea mai multor instituții și organizații:

Institutul de Cercetare pentru Protecția Plantelor a elaborat primul draft tehnic, care a convins EPPO să includă Tanymecus pe lista dăunătorilor ce necesită standard dedicat.
Fermierii membri ai organizațiilor din AAC au furnizat ani la rând date directe din câmp, fișe de observații și probe, care au stat la baza argumentelor științifice.
Instituțiile statului: Autoritatea Națională Fitosanitară, Ministerul Agriculturii, Ministerul Educației și Cercetării și INCDA Fundulea au sprijinit transmiterea documentației către EPPO.

AAC adresează recunoștință specială dr. ing. Emil Georgescu, cercetător la INCDA Fundulea și expertul desemnat oficial în grupul tehnic EPPO, pentru contribuția sa esențială.

Calendarul adoptării standardului EPPO

Potrivit corespondenței oficiale dintre EPPO și ANF, procesul se desfășoară astfel:

25–27 noiembrie 2025: discuții tehnice pe baza documentului transmis de România
iunie 2026: prezentarea standardului în reuniunea EPPO
septembrie 2026: propunerea și votul pentru aprobarea finală

După adoptarea standardului, România va putea debloca dosarele tehnice privind modificarea regulamentelor europene care limitează utilizarea tratamentelor la sămânță. Astfel, fermierii ar putea folosi neonicotinoide în zonele unde atacul depășește pragul economic de dăunare.

Poziția Alianței pentru Agricultură și Cooperare

AAC consideră că adoptarea standardului este o reușită majoră pentru agricultura din România. Prin recunoașterea oficială a dăunătorului, fermierii ar putea obține soluțiile necesare pentru protecția culturilor, mai ales în absența unor alternative eficiente.

Organizația subliniază că acest rezultat arată cât de importantă este colaborarea dintre cercetare, fermieri și autorități și anunță că va urmări îndeaproape procesul de adoptare, informând permanent fermierii despre evoluția situației.