Reînnoirea generațiilor în agricultura europeană, între deziderat și realitate
26.06.2023
Editorial: Cum stă România la acest capitol
Încă din urmă cu două decenii, s-au publicat dovezi statistice ale faptul că sectorul agricol din Uniunea Europeană s-a confruntat cu o scădere semnificativă a numărului lucrătorilor/administratorilor de profil. La nivel european, această scădere a afectat toate grupele de vârstă.
În perioada 2005-2013 numărul total al fermierilor din UE-27 a scăzut cu aproximativ 3,8 milioane (de la 14,5 milioane la 10,7 milioane, o reducere cu 25% în mai puțin de un deceniu), numărul fermierilor cu vârsta sub 44 de ani reducându-se de la 3,3 milioane la 2,3 milioane, scăderea variind semnificativ de la țară la țară.
În perioada 2013-2020, s-a constatat o reducere cu încă aproximativ 2 milioane a numărului de persoane care lucrau permanent în agricultură, inclusiv vânătoare și servicii conexe (de la 10,7 milioane la 8,7 milioane). Noua scădere a forței de muncă din agricultură a continuat să afecteze inclusiv grupele de vârstă tânără, care reprezentau aproximativ 20% din numărul total al fermierilor europeni.
Ce măsuri de sprijin s-au adoptat până acum
În ultimele trei exerciții financiare europene, în cadrul PAC s-au menținut măsurile de sprijin direct pentru instalarea tinerilor la conducerea exploatațiilor agricole, încercându-se adaptarea și îmbunătățirea permanentă a programelor UE de sprijinire a tinerilor și stimularea unei bune reînnoiri a generațiilor de fermieri. Într-un Raport special întocmit de Curtea de Conturi Europeană se arăta faptul că “în perioada 2007-2020, Uniunea Europeană a alocat 9,6 miliarde de euro pentru tinerii fermieri cu scopul de a stimula reînnoirea generațiilor în agricultură. Curtea a constatat că, adesea, acest ajutor nu este definit în mod corespunzător, impactul și rezultatele scontate nefiind specificate.
În cazul pilonului 1 (plățile directe), ajutorul este furnizat sub o formă standardizată, care nu vine în întâmpinarea altor nevoi ale tinerilor fermieri în afară de cea a suplimentării veniturilor. În ceea ce privește pilonul 2 (dezvoltarea rurală), ajutorul răspunde mai bine nevoilor tinerilor fermieri și determină acțiuni specifice (cum ar fi introducerea unor practici agricole ecologice sau inițiative privind economisirea apei ori a energiei); cu toate acestea, autoritățile de management nu au aplicat întotdeauna proceduri de selecție pentru a acorda prioritate celor mai bune proiecte. Curtea recomandă să se aibă în vedere o mai bună definire a obiectivelor și o mai bună direcționare a sprijinului din partea UE astfel încât acesta să stimuleze o reînnoire eficace a generațiilor”.
În anul 2022, datele statistice au relevat faptul că fermierii sub 40 de ani administrau doar 11% din totalul exploatațiilor agricole europene (aflate în scădere numerică), femeile tinere reprezentând doar 3%.
Cu scopul de a reduce impactul negativ asupra capacității de a asigura securitatea și siguranța alimentară a populației, UE și-a propus intensificarea eforturilor de a încuraja tinerii să se angajeze în sistemul agro-alimentar european, în cadrul PAC 2023-2027 fiind prioritizate măsurile distincte care vizează instalarea tinerilor în mediul rural și reînnoirea generațiilor de fermieri.
Cum se prezintă situația în România
În România, în ultimii ani, atât ca urmare a aplicării măsurilor strict dedicate oamenilor tineri din agricultură, cât și datorită asigurării finanțării investițiilor agricole prin AFIR, s-a constatat atât o sporire a interesului tinerilor față de agricultură, cât și o creștere a apetitului acestora pentru educația de profil. Potrivit datelor Eurostat, în anul 2022, cu cei peste 155 000 de tineri fermieri (10% din numărul total al tinerilor fermieri), țara noastră s-a poziționat pe locul 5 din punctul de vedere al ocupării forței de muncă tinere din agricultura europeană. În anul 2016, România avea una dintre cele mai scăzute ponderi de tineri fermieri (sub 35 de ani) din numărul total de administratori de ferme (3,1 % față de media UE de 5,1 %).
Evoluția pozitivă a interesului tinerilor față de investițiile în agricultură și accelerarea unei temeinice reînnoiri de generații sunt aspecte susținute, în ultimii ani, inclusiv prin programe și proiecte ale anumitor organizații de fermieri. Una dintre inițiativele de succes, apreciate recent inclusiv la Bruxelles, este programul Tineri Lideri pentru Agricultură, derulat în mod constant din anul 2019 de Clubul Fermierilor Români. ”Este primul program major care vine cu o abordare integrată privind Succesiunea - Competitivitatea - Leadership-ul tinerilor în comunitatea rurală. Tinerii fermieri sunt pregătiți pentru a prelua afacerile familiei, asumându-și rolul de lider, precum și pentru a fi activi în reprezentarea profesională a fermierilor în structurile naționale și europene.
Programul se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 ani, absolvenți de facultate (nu neapărat de profil agricol), care provin din familii de fermieri cu exploatația înregistrată la APIA. Cursurile sunt gratuite și se desfășoară la București. Următoarea serie, cea de-a V-a, va urma cursurile în perioada octombrie 2023 – martie 2024. Deja, se fac înscrieri și, ca urmare a faptului că programul a crescut în popularitate, anul acesta dorim să recrutăm 120 de participanți, din toate județele țării, cu specializări diferite. De asemenea, de 2 ani, programul și-a deschis porțile și către fermierii vorbitori de limba română din țările învecinate. Am identificat cu ani în urmă acest trend al schimbării de paradigmă în agricultura europeană, așa că am căutat moduri de a transforma amenințările în oportunități. Programul are deja 200 de absolvenți”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv, Clubul Fermierilor Români.
Pentru crearea unor ferme sustenabile și viabile din punct de vedere economic și social, rămâne esențială creșterea atractivității programelor și măsurilor UE destinate tinerilor fermieri, asociată sprijinului pentru depășirea barierelor cu care aceștia încă se confruntă, respectiv dificultatea de a accesa terenul, prețurile mari ale acestuia, profitabilitate scăzută, acces dificil la credite, la utilitățile de bază (apă, canalizare, telecomunicații, etc.) și la serviciile de sprijin socio-educațional.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 25 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul north_east Matinalului Agrar , din fiecare duminică la north_east Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
